Multă lumea aleargă după bani. Unii sunt atleţi buni, alţii se poticnesc des. Unii îi vor pentru a-i cheltui rapid, alţii pentru a se simţi stăpâni pe propria viaţă. Pentru mine, banii sunt o stare de spirit. Mie banii îmi modifică starea de spirit. O mare parte a vieţii i-am dispreţuit şi discreditat, convinsă că se poate trăi foarte frumos şi fără ei. În mare parte, încă mai cred asta, însă mi-e tot mai greu să stau fără ei, fără să mă bucur de ceea ce banii pot aduce frumos în viaţa omului.
Când nu ai bani, le duci dorul. Când ai bani, le porţi grija. E greu să nu îţi poţi permite o carte, o rochie, o călătorie în împrejurimi. O ştiu prea bine. E foarte greu şi să stai cu gândul că ţi-ai putea pierde averea, că ai putea cădea de pe cine ştie ce piedestal, că nu îţi vei mai permite maşini luxoase, mâncăruri fine şi vacanţe exotice. Am observat la omul simplu o acceptare, o înţelegere pe care cel ce a avut mereu bani nu o are. Oare să fie mai fericiţi cei ce nu au bani?
Pentru mine, banii sunt o stare de spirit. Dacă nu îi am, sunt tristă, posomorâtă, pesimistă. Dacă îi am, îmi revine imediat zâmbetul pe chip, chiar dacă nici măcar nu mă ating de ei, chiar dacă nu am nici un plan de a-i cheltui, chiar dacă nu am nici o nevoie. Banii îmi dau curaj, speranţă, încredere…
Hm…
Pentru mine banii sunt un subiect sensibil 🙂 Le simt lipsa uneori, dar alteori mă gândesc că „mai mult” nu înseamnă neapărat și „mai bine”…
Cel mai tare le simt lipsa cand raman fara tigari (din fericire nu s-a mai intamplat in ultimul timp) sau cand dau peste articole/poze in care sunt descrise locuri pe care si eu as vrea sa le vizitez… 😉
Cred că trebuie să ne intereseze, fie și pentru simplul, dar realul motiv, că nu se poate trăi fără ei. E imposibil, oricât de mult ne-am dori, unii, contrariul. E firesc să vrem să îi câștigăm, să-i avem, să-i cheltuim sau nu, să-i știm undeva, acolo, pentru nevoile zilnice sau, cine știe, pentru zile mai puțin albe. Pentru a-i ajuta pe ai noștri, părinți, bunici, etc…Prieteni…Multe neînțelegeri se pot evita când banii nu sunt o problemă. Eu surâd când aud vorba ”pe mine nu mă interesează banii”. E anormal să nu te intereseze, e firesc să-ți dorești un venit care să te lipsească de stresul zilnic. Nu știu cum e să fii bogat, dar poate că o avere uriașă e la fel de stresantă ca lipsa ei. Dar până nu știu, mai bine nu vorbesc, hahaha! 🙂
Da, pe aceasta tema se poate discuta la infinit, caci unghiurile din care ii privim pot fi cu sutele… Asta cu “nu ma intereseaza banii” poate fi si ea interpretata. Ori strugurii sunt prea acri, ori e un mod de a spune ca nu visezi averi uriase…
Mi-am scociorât buzunarele, să fiu stimulat intuitiv întru așternerea unor înțelepciuni în comentariu; și, lipsit de suport de la BNR, conchid: BANI- N-AM!
:))) Sincera sa fiu, nici eu nu am prea multi in aceasta seara, dar stiu ca banii nu aduc fericirea, asa cai ma apuc sa o caut prin alte parti. :)))
[…] temă a poveștii de azi a fost propusă de Vienela. Următoarea poveste va fi undeva înainte de Crăciun și aș dori ca tema să fie aleasă de cine […]