Foarte rar mi se întâmplă în ultimul timp să urmăresc un film până la capăt. De cele mai multe ori adorm după câteva minute. Şi mai rar mi se întâmplă să vorbesc despre filmele văzute. Dar astăzi ţin neapărat să spun câteva cuvinte despre Bakhita, sfânta africană (2009).
Povestea acestei sudaneze umile si plina de iubire pentru oameni m-a impresionat până la lacrimi. Giuseppina Bakhita, interpretată de Fatou Kine Boye, a fost proclamată sfântă în anul 2000 de către Papa Ioan Paul al II-lea.
Răpită dintr-un sat din Sudan, vândută ca sclavă unui general turc, maltratată, Bakhita ajunge într-un final în Italia, la familia lui Federico Marin, unde se izbeşte de prejudecăţile servitorilor, ale sătenilor speriaţi de pielea ei neagră. Devine în scurt timp bona Aurorei, fetiţa lui Marin, care îşi pierduse mama la naştere.
Dragostea dintre această copilă sensibilă şi negresa a cărei generozitate era deja cunoscută în sat rămâne vie şi puternică, deşi este supusă multor încercări. Marin, iute la mânie, o pedepseşte în câteva rânduri pe biata sclavă, producând suferinţă Aurorei şi făcând-o pe Bakhita să se refugieze în biserica satului, unde îl cunoaşte pe Dumnezeu.
În timpul epidemiei de variolă, negresa îi îngrijeşte pe săteni, câştigându-le respectul şi dragostea. Convinsă de măicuţe, pleacă la Veneţia, unde o regăseşte pe Aurora şi pe tatăl acesteia, care nu vrea să renunţe la sclavă, considerând-o proprietatea lui. Are loc un proces, iar Bakhita este declarată liberă. Alege să se călugarească, îmbrăţisând religia catolică. Îşi găsise menirea.
Aurora, devenită mamă a trei fetiţe, este cea care relatează povestea Bakhitei, în timp ce se pregăteşte să meargă la mănăstirea unde îşi petrecuse viaţa iubita ei bonă.
Mi-a plăcut povestea şi am fost impresionată de Fatou Kine Boye, actriţa care, cu un zâmbet cald şi o privire plină de modestie şi bunătate, reuşeşte să transmită atât de multe emoţii.
Marele meu regret? Am locuit un an la câţiva kilometri de Schio, oraşul unde a trăit Bakhita. Aş fi putut vizita acele locuri… Dar nu auzisem de ea pe atunci…
N-am vazut filmul. O sa-l caut.
faina povestea :) credeam ca bunatatea e pe cale de disparitie doar in romania dar na… o fi vre-un curent international.
de obicei, oamenii buni sunt cei care sufera sau care au suferit si oamenii rai sunt cei care au trait toata viata fericiti si fara griji.
Frumoasa povestea, dar experienta ta prin locurile alea suna si mai interesant… :)
Nu auzisem de acest film pana acum..Sa vedem daca va fi si pe placul meu :)
Dar a facut si miracole ? Adica eu credeam ca pt a fi cineva canonizat oficial (a deveni sfant) in perioada noastra moderna, trebuie sa fie documentate (si investigate si verificate) si cel putin 2 miracole…desi e posibil ca aceasta cerinta sa nu fi fost clar scrisa atunci cand a fost Bakhita initial propusa pt a fi canonizata, inainte de 1960, si cazul sa fi fost ulterior procesat si considerat cf regulilor in vigoare de la vremea cand a fost intial propusa.
Oricum, acum m-ai facut curios sa mai citesc despre aceasta sfanta, si eram curios daca filmul arata si aspectul politic al procesului canonizarii, pt ca, de ex, in 1992, atunci cand ea a fost beatificata, (unul din pasii initiali inainte de canonizare), administratia guvernamentala oficiala de atunci Sudanului a interzis ca vestile despre aceasta beatificare sa fie raportate in mass-media, insa Papa Ioan Paul 2 a insistat, in ciuda riscurilor de securitate, sa viziteze personal Khartoum-ul in 1993 si sa il acuze acolo drept in fata pe presedintele de atunci al Sudanului de discriminare impotriva crestinilor + sa anunte acolo in public, in piata, la o slujba tinuta in aer liber pe un camp acolo, aceasta beatificare.
Nu, nu a facut miracole. A fost uimitor de buna si dezinteresata. Nici nu am cautat amanunte despre ea, nu stiu nimic in plus fata de ceea ce am vazut in film.
Exact ca Rudolph intreb si eu: ce a calificat-o sa devina sfanta? Adica ok, suntem de acord ca era o femeie altruista si buna. Dar ca sa fii sfant trebuie niste miracole in pieptu-i de arama, nu? Sau mai nou oricine are ghinion, se chinuie si nu devine fiara e sfant? Ca daca da, si s-au schimbat legile de sanctizare, atunci traim cu totii intr-o lume plina de sfinte…
Teoretic pt anumiti sfinti nu era nevoie de miracole, asta e doar un criteriu relativ ff recent. Cred ca sf Bakhita totusi a meritat un grad de recunostere din partea bisericii catolice, (desi nu stiu daca chiar de sfant, dar efectiv nu ma pricep), deoarece mi-am formulat impresia ca a actionat real izolata, si precis ff minoritara, fara mare sustinere din partea nimanui asa mai concret, desi desigur ca au existat oameni care au admirat-o, intr-un mediu autentic ostil crestinilor, si nu si-a renegat credinta, ba chiar si-a afirmat-o, in plus fata de faptele bune, si suferintele ei, etc, (ca astea desigur le pateste mai multa lume). Plus efectiv s-a nascut istoric la locul potrivit pt o asemenea recunostere.
Este posibil ca si altii sa fi pus aceeasi intrebare ca si tine, unii din ei chiar posibil romano-catolici destul de seriosi, deoarece am remarcat ca recentul Papa Benedict 16 a scris o scrisoare referitoare la sf Bakhita, intr-un fel afirmandu-si sustinerea pt decizia administratiei anterioare de a o canoniza.
Ah, sorry, nu am fost atent la biografia ei, nu a actionat intr-un mediu ostil crestinilor, ci intr-un mediu ostil persoanelor straine de culoare, desi localnicii erau chiar oficial crestini romano-catolici (pt ca era in Italia), si in ciuda acestora ea s-a apropiat de biserica romano-catolica…da, intr-adevar asta mi se pare de fapt un act de toleranta pe un fond empatic cu adevarat superior, desi nu stiu daca de curaj, ci mai mult de fortitudine spirituala si sufleteasca, mai ales tinand cont si de oribilele ei experiente anterioare din Sudan si Turcia, unde fusese chiar sclava reala.
De fapt “miracolul”, mai bine zis exceptionalismul ei e ca intr-adevar a parut ca a ramas relativ superior functionala majoritatii oamenilor de care a fost inconjurata toata viata, desi a avut experiente real oribile din partea acestor oameni din jur efectiv asa cam incontinuu.
Desi a avut totusi o baza formativa solida in mediul primilor 7 ani de viata si pare sa fi fost structural sanatoasa, dintr-o familie de origine relativ superior functionala.
Mda, acum ca i-am citit biografia mai atent si de pe wikipedia, nu mai mi se pare chiar asa de exceptionala…poate ca li s-o fi parut exceptionala italienilor tot pe baze de ignoranta/prejudecati motivate rasial, desi “inverse”, (adica s-au minunat si ei ce bine functiona aceasta negresa fosta sclava, chiar mai bine decat ei, atat in mijlocul variolei, cat si razboiului, etc).
Cred ca actul de canonizare a fost intr-adevar mai mult administrativ-politic. Dar nu am citit scrisoarea lui Benedict 16, ca sa vad ce opinie a avansat el, daca aduce ceva in plus. Daca aflu ceva, revin.
Am vazut enciclica scrisa de Benedict 16. Este un comentariu teologic deosebit de academic intelectual despre conceptul de Speranta, si o numeste oarecum omagial, insa nu specific direct reprezentativ, ci mai mult ca imagine, pe sf Bakhita, in introducerea acelui document.
Ulterior, a mai pomenit de ea la niste conferinte cu lucratorii bisericesti catolici africani, referindu-se si la faptul ca Africa este numita si Continentul Sperantei. Pai, da, ce sa le poti oferi acelor “bieti africani” decat Speranta.
Rudolph, vreau sa iti multumesc pentru toate completarile pe care le aduci. Vorbesc foarte serios. Eu nu as fi avut rabdare sa caut atatea informatii, sa le selectez, pentru a afla totul despre aceasta sfanta. Pe mine m-a impresionat in primul rand povestea vietii ei, atat cat a fost redata in film si mai ales actrita, cu privirea si zambetul cald. Ca de obicei, m-am multumit cu putin.
Deci sa inteleg ca in concluzie, a fost totusi o canonizare propagandistica? In ideea de a arata deschiderea spre nou a bisericii? (adica integrarea unor persoane de culoare printre sfintii albi anteriori?). Imi pare ca Papa Ioan Paul II a luat o noua decizie de imagine pentru a confirma deschiderea spre evolutie a bisericii catolice, iar Benedict nu putea sa nu o reconfirme fara a realimenta zvonurile ca ar fi conservator sau a risca sa irite comunitatea de culoare (eventual sa se se aleaga si cu vreun proces rasial, desi cred ca e efectiv extrem de dificil sa castigi impotriva bisericii catolice).
Mda, cam asa a reiesit. Si, zau, nu as fi dorit sa ajung la aceasta concluzie. Dar se mai intampla. Oricum, papa Ioan Paul 2 a fost numit “cel mai politic papa” din era mai moderna a bisericii romano-catolice, dar era vorba mai mult de activitati de politica internationala, nu neaparat de reforma/deschidere interna, mai mult desigur asa organizationala (nu de “doctrina”), in cadrul acestei biserici.
Am impresia ca papa Benedict 16 se chinuie sa faca un pic din asta cat de cat, mergand mai mult pe ideea de competenta profesionala/tehnocratie…dar daca se concentreaza prea mult pe asta, pe urma sar cardinalii din America Latina si Africa ca pe ei si/sau pe interesele lor nu-i baga in seama. Sunt sigur ca e ff complicat.
Cand au fost ultimele alegeri de Papa, eu eram aproape sigur ca va castiga unul din America Latina, nu un intelectual tehnocrat din asta, dar se vede ca Vaticanul chiar si-a dorit probabil pe cineva mai modern.
Si problemele din Africa sunt intr-adevar uriase.
Adica ma si gandeam asa istoric, la vremea lui Bakhita si imediiat dupa ce a murit cand a inceput imediat miscarea pt canonizarea ei, Africa tocmai se gasise aproape total “abandonata” de fostele puteri coloniale, si a urmat destul de mult haos pe acolo in urmatorii 30 de ani…si inca e haos si violenta in multe parti pe acolo. Sudanul ramane in continuare o problema si a tot fost.
Frumoasa si emotionanta descriere a filmului! Il caut si eu. Poate reusesc sa-l vad pana ma intorc din concediu.
nu am vazut filmul, dar imi place mult descrierea pe care i-ai facut-o. Am sa il caut, poate reusesc si eu sa-l vad.
Vienela draga, acum, la cumpana dintre ani, doresc sa-ti transmit gândurile mele bune, sa-ti urez sanatate si numai bucurii în Anul 2013! La multi ani!
multumim …de pont ! :)
Mă bucur că ai vizionat un film care te-a emoţionat şi care te-a ţinut atentă până la generic. Nu-i puţin lucru!
Şi eu am aceeaşi problemă: n-am răbdare să urmăresc un film cap-coadă şi, dacă am posibilitatea, îl văd pe sărite. Ar trebui ca filmul să fie foarte bun, ca să-l vizionez integral.
Am reţinut titlul filmului lăudat de tine.
dacă-mi promiţi că adorm la film, caut să-l văd :D
Pare interesant, nu lua în seamă dorul meu de somn !
Pe IMDB are nota destul de mica deci clar merita vazut. Aia voteaza invers proportional fata de preferintele mele.
Nici eu nu ma prea bazez pe notele de pe IMDB, de fapt nici nu ma uit la ele niciodata, de obicei ma uit pe Rotten Tomatoes, iar daca e un film cu adevarat important, ma uit la review-urile unor critici de filme pe care ii urmaresc de mai mult timp si ii respect destul de mult, plus am remarcat ca sunt de obicei de acord cu parerea lor, in principal dl Anthony Lane, de la The New Yorker, dar si dl David Denby de la aceeasi revista, plus uneori si criticii de la The New York Times, (in principal dl AO Scott si d-na Manola Dhargis, desi dansa mi se pare uneori cam pe toane, si cu pasiuni specifice pe niste chestii care nu au intotdeauna de a face cu filmul respectiv, desi uneori, nu ff des, pare sa reuseasca sa observe anumite aspecte in legatura cu unele filme la care eu nici nu m-as fi gandit, daca nu ar fi fost relevate de dansa). Mai de mult mai eram atent si la parerile dl-ui Gene Siskel, din cuplul Siskel & Ebert, insa dl Siskel a decedat, iar dl Ebert singur fara dansul, desi are de obicei dreptate, nu prea mai are nici un haz.
Am incercat sa gasesc review-uri ale acestui film, insa nu am prea gasit, decat in mass-media catolica, si acolo parerea generala pare sa fie ca, desi filmul este cu adevarat emotional, este pacat ca se pare ca si-a luat libertati cam mari in legatura cu elemente biografice reale ale vietii acestei sfinte, (adica s-au inventat/fictionalizat prea multe chestii, si nu prea era cazul, pt ca viata ei chiar prezinta elemente reale importante ff interesante si nu era nevoie sa se romanteze/fictionalizeze prea mult la nivel oarecum exagerat), si a primit in medie o nota de 3,5 pe o scara de la 1 la 5. Papa Benedict 16 este citat ca fiind spus ca acest film este “frumos”…deci cam in ton si cu ce zice mass-media catolica.
Nu stiu ce sa mai zic. Vad ca s-a dezbatut serios aici :))
Probabil nu o sa-l vad. In schimb ieri am vazut, absolut intamplator, un documentar interesant despre tunelul George… Nu-mi propun sa vad nimic. Doar de se intampla. Filme oricum, nu. Nu inca.
imi place filmul