Skip to main content

Băieții mei și provocarea din bucătărie

Din când în când aduc în discuție pe blog obișnuința mea de a spune întotdeauna “băieții mei”, deși vorbesc despre soț și copil, ca toată lumea să știe. Am observat că atunci când apar cititori noi, se iscă mici confuzii și mă trezesc că mi se vorbește despre cei doi (sau mai mulți) copii ai mei. Nu, eu nu am decât un singur copil, pe Ionuț. Celălalt băiat despre care vorbesc este de fapt soțul meu. Scriind des despre ei, mi-a fost mai ușor să spun băieții mei. Cei care sunt vechi pe aici știu că Mihai este soțul meu.

În cea mai mare parte a timpului liber, băieții mei, harnici, nevoie mare, se bat pe calculator, se uită la filme cu bătăi (cum altfel ar știi să se bată, nu?) sau lenevesc așteptând să iau pauză de la serviciu, să putem sta de vorbă, să îmi spună cât le este de foame sau câte zile au trecut de când am promis că le fac nu știu ce prăjitură. De cele mai multe ori, fată bună cum mă știți, las totul deoparte și fug la bucătărie. Acolo las impresia că aș participa la Campionatul de triatlon. Cu o mână învârt în oală, cu o mână spăl vasele, cu celelalte mâini frământ aluatul pentru prăjituri.

Apoi vine ziua în care sunt deranjată în timp ce scriu un articol și îmi fuge ideea principală. Fata bună se transformă în fata babei și nici o vrăjeală din lume nu o mai convinge să participe la triatlon. Dacă vor prăjituri, mâncare și ordine în bucătărie, să facă bine să își deplaseze fundurile în bucătărie, să mă ajute. Ei îmi spun mereu că Ceaușeasca a murit și nu era nevoie să o înlocuiesc, dar eu ador să le dau ordine și să îi văd cum se agită pe lângă oale.

Mihai scapă ușor, că face cele mai bune fripturi din lume și nu îl deranjează să curețe cartofi, ceapă, morcovi și alte rădăcinoase. Greul pică pe Ionuț, căruia îi place să migălească pentru o masă aspectuoasă, dar nu concepe să piardă timp făcând chestii negândite. El face cremele și ornează torturile, el inventează metode rapide de a scăpa de treabă, el știe că maioneza nu se taie dacă învârți în mai multe direcții, el spală fiecare farfurie cu 30 l de apă, el își amintește că se arde ceva în cratiță, el trage chiulul de câte ori îl scap din ochi, el verifică fiecare furculiță pe care o spăl, el pune lapte în toate ceștile de cafea, el decide ce se pune în ciorbe (așa am făcut mari economii la zarzavat și verdeață), în prăjituri (fără nuci, migdale, alune…) și în tăvi (carne, carne, carne).

Pentru că Bogdan a vorbit despre cum a pregătit sarmale, eu vă voi spune ce s-a întâmplat cu ale mele. Am făcut aproape 200 de sarmale, din care am apucat să mănânc 4. Mihai a fost mai norocos, a prins vreo 15. Restul au fost mâncate de Ionuț în mai puțin de 48 de ore. Mă uitam la copilul meu cum mânca și îmi spuneam în gând că cei ca el ajung după sărbători la spital, vânați de televiziuni pentru știrile alea haioase. Nimic nu l-a putut convinge să guste și altceva. Concluzia? Fac cele mai bune sarmale din lume! 😀 😛

Comments
  • Pinky Rainbow January 6, 2014 at 11:26 pm

    :)))))))))))) Cum sa manance atatea sarmale in 48 de ore, CUM? :))
    Inteleg ca sunt bune dar….nu i-a venit rau? :))

  • Sonia January 7, 2014 at 12:03 am

    200? Dacă erai moldoveancă, înțelegeam, că ele fac din acelea foarte mici. Eu nu am răbdare. Dar îmi plac foarte multe. Este una dintre mâncărurile mele preferate.

  • diana r January 7, 2014 at 4:48 am

    … si eu fac foarte bune … ma laud singura … anul acesta mi-au iesit 87 !!!!! miam miam ce bune !!!!!

  • psi January 7, 2014 at 12:49 pm

    la mulţi ani băiatului ionuţ! comoară o să fie la casa lui dacă ştie să facă dulciuri şi are răbdare la ornat. ai mei au răbdare… numai la mâncat.
    cât despre sarmale… spun pas. nu-mi plac şi nu fac… trăiască mamele că ne fierb şi nouă în oală de crăciun vreo zece sarmale… :))

  • Petre January 7, 2014 at 1:24 pm

    “Fac cele mai bune sarmale din lume! ” … nu te cred … doar daca trimiti la degustare 🙂

  • Teodora Elena January 7, 2014 at 4:01 pm

    Vienela, îți mărturisesc că îmi place foarte mult noul design al blogului. Nu te cunosc decât din online, dar am impresia că ți se potrivește ca o mănușă (dacă se poate spune așa ceva despre un blog design).

    Îți doresc un an nou plin de iubire, inspirație și mai ales sănătate!
    Cu drag,
    Teodora

  • Radu January 7, 2014 at 5:14 pm

    Eu am reuşit să fac vreo 30 că atâtea frunze de viţă am avut. Opărite în borş.
    Şi fără orez, că nu sunt chinez. Curând o să pun şi reţeta pe blog, deşi o să mă blestemaţi că trebuie să le faceţi minim o dată pe săptămână! 🙂

  • Vienela January 7, 2014 at 7:01 pm

    Pinky, sa stii ca am stat cu teama pana cand s-au terminat si cateva ore dupa… Facea ce facea si fugea in bucatarie sa isi mai puna cateva, de parca nu mai mancase pana atunci. :)))) Dar nu a avut nimic, nu i-a fost rau. 🙂

  • Vienela January 7, 2014 at 7:03 pm

    Sonia, mici le fac si eu, chiar daca nu sunt moldoveanca. Mama mea le facea foarte mari si cand am vazut prima data sarmale mici am crezut ca lesin. Mi-am dorit sa gasesc mereu asa ceva in farfurie. :)))
    Imi plac si mie, dar de data aceasta aveam salata de boeuf, asa ca nu m-au interesat. 🙂

  • Vienela January 7, 2014 at 7:03 pm

    Diana, cum este cu varza pe acolo? Stiu ca multi romani se plang ca nu au… 🙂

  • Vienela January 7, 2014 at 7:05 pm

    psi, multumim frumos! Da, va gasi probabil una care imi va multumi ca l-am invatat sa orneze torturi si ma va injura ca l-am facut pretentios la toate. :))))

  • Vienela January 7, 2014 at 7:07 pm

    Petre, promit ca data viitoare cand fac sa iti trimit si tie… Asa scap si de grija copilului, ca ii vor ramane mai putine. :))))

  • Vienela January 7, 2014 at 7:08 pm

    Multumesc din suflet, Teodora! Intr-adevar, nici o alta tema din cate am vazut pana acum nu mi s-a potrivit atat de bine… 🙂
    Un an minunat sa ai!

  • Vienela January 7, 2014 at 7:11 pm

    Radu, de Craciun nu fac niciodata cu frunze de vita, dar vara ador sa mananc sarmale cu smantana, in foi de vita… Ah, ce pofta mi-ai facut! 🙂

  • Diana January 8, 2014 at 12:15 am

    eu am gasit un magasin sirbesc …. sunt in “vid” si exact ça la noi …. zici ça acum le-am scos din butoi …. sunt abonata la magazin de 4ani :::))))

  • mixy January 8, 2014 at 2:30 pm

    Am atins si eu maxima de 20 de sarmale pe zi, presupun ca pot sa-mi bat recordul … :))))

  • Vienela January 8, 2014 at 6:44 pm

    Eu am reusit performanta de a manca numai salata de boeuf timp de trei zile. :))))
    Mixy, ai grija cu sarmalele, ca se depun pe burta. :))))

  • Vienela January 8, 2014 at 6:46 pm

    Aha, acum stiu, Diana. Am vazut si pe la noi prin magazine foi de varza in vid. Nu am cumparat niciodata.

  • elly weiss January 28, 2014 at 7:52 pm

    Eu fac rar sarmale fiindca se ocupa mama de ele. Dar tot nu pot sa cred ca ai facut sarmale din 4-5 kg de carne 😉

  • […] mai povestit despre cum ne descurcam in bucatarie si cu ce provocari ma confrunt uneori. Dar daca n-ar fi aceste provocari, poate ca bucataria si-ar […]

  • Post a comment

    Threaded commenting powered by interconnect/it code.