Îmi plac uneori serile în care sunt atât de obosită, încât nu reuşesc să mă mai concentrez la nimic, când vorbesc mult şi fără rost, când mă simt epuizată, dar şi bucuroasă că am rezolvat tot ceea ce mi-am propus. În acele seri parcă sunt alt om, parcă ceva se schimbă la mine, în comportament şi în gândire. Dar întotdeauna ceea ce este prea mult strică.
În ultimul timp mă simt aşa nu doar seara, ci începând de la prânz, când îmi propun să dorm o oră pentru a mai rezista până la apusul soarelui. De cele mai multe ori nu reuşesc să nici să văd patul, aşa că mai beau o cafea, şi încă o cafea şi mă transform într-un zombi încercănat şi fără chef de nimic. Sunt conştientă că exagerez, că stau prea mult timp la calculator, că cele 146 de bloguri pe care le am în listele de pe blogul vechi (plus cele pe care nu mi-am făcut timp să le aşez acolo, plus cele care îmi ies întâmplător în cale) înseamnă prea mult pentru orice om normal, că dorm prea puţin, că beau prea multă cafea. Nu îmi mai ajunge o săptămână să le răsfoiesc pe toate, poate şi din cauza epuizării.
Chiar şi acum, în timp ce scriu, la ora 22, 25, cafeaua îşi răspândeşte aroma în cameră. Mihai mă ameninţă că mă duce într-un vârf de munte pustiu, unde să nu am cafea şi acces la internet şi mă leagă acolo pentru o săptămână. Este convins că aş dormi neîntoarsă cel puţin 24 de ore. Îl contrazic mereu, deşi în gândul meu ştiu că are dreptate. Dar aţi văzut voi femeie care să recunoască atunci când greşeşte? :)
A trecut mai mult de o lună de când mi-am propus să îmi iau o zi liberă, în care să nu mă ating de calculator, să nu deschid blogul, să nu ating tastele. Dar creierul meu isteţ are alte planuri. Îmi dă deşteptarea la ora 5, mă trimite teleghidată la calculator, îmi face degetele să alerge turbate pe taste, iar la prânz se plânge că este epuizat. Mai cere o ciocolată, şi încă o ciocolată, şi o cafea, şi încă o cafea…
Pentru a fi sigură că de această dată mă voi ţine de cuvânt, m-am decis să anunţ aici, pe propria tarla, cu mâna pe bricheta roşie, că duminică iau pauză, că nu deschid blogul şi nu scriu nimic. Poate voi citi postările altora, dar nu voi atinge tastele. Dacă mă prindeţi că nu mă ţin de cuvânt, să mă trimiteţi l somn sau la plimbare, să îmi aerisesc neuronul.
Îți doresc o duminică frumoasă. O să fiu cu ochii pe tine. :)
Eu zic nici macar sa nu citesti, daca e liber, apai liber sa fie! Nu deschide calculatorul si gata! Detoxifiere totala, macar o zi. Hai, incearca. Eu vorbesc! :))
Vienela,si eu zic la fel! Fa o pauza de tot! Ah,eu de maine nu mai deschid un computer timp de 6 saptamani,si sunt convinsa ca n-o sa am timp sa-i duc dorul ;)
Vienela, nici nu puteai sa imi raspunzi mai bine la intrebarile pe care le-am lansat in ultimele articole. Postarea asta toata a ta sunt eu. Nu-i asa ca ai scris aici o oglinda?
A, si inca ceva! Buna ideea cu duminica libera!! O sa ma gandesc serios la asta. In alta ordine de idei, ti-am vazut blogul cel nout, m-am amuzat de efectele bauturii asupra degetelelor tale pe taste. La fel ca tine am procedat si eu, incercand sa cresc un puiut. O, dar’ar peste noi nea goagal cu besugul!
Dar de ce-ti impui reguli? E pacat. Daca iti place sa stai pe net, stai pe net. Cand vei fi suficient de obosita creierul te va anunta printr-o lipsa de chef. Si asa ne impun altii reguli, e pacat sa ne mai chinuim si noi singuri. Cand duminica ta va trebui sa fie fara scris, n-ai sa vrei sa scrii. :)
Nu mai bea atâta cafea, eu beau doar una dimineaţă…în rest, ce-ai recunoscut şi tu, pot recunoaşte cu uşurinţă şi eu; pauzele vor veni singure, ai să vezi!
“Dar aţi văzut voi femeie care să recunoască atunci când greşeşte?”
NUUUUU!!!
Voi monitoriza duminica ! :)
Sunt cu ochii pe tine duminică :D
Într-o vreme eram la fel de dependentă de internet, dar m-am dezvăţat încet-încet. Pot trece zile în care nu intru deloc sau doar câteva minute.
Din cand in cand e nevoie si de o pauza! De o zi sau de mai mult, dar e bine si o zi pentru inceput:) Duminica somn scrie pe tine :-w
Do as you feel, draga mea :) Daca nu e nevoie sa ti impui niste reguli, nu o face, daca te simti mai bine facand un program, fa-o…orice pentru multumirea ta.
Am trecut şi eu prin faza asta. Doar că la mine se mai adăugau şi conversaţiile în particular. Aveam câteodată deschise, concomitent, mai multe căsuţe pe mess, astfel încât le mai şi încurcam între ele. M-am oprit când m-am surprins odată la ora 2 şi ceva noaptea discutând cu cineva despre OZN-uri şi alte SF-uri.
Atunci m-am hotărât să pun o oarecare ordine în privinţa asta, să-mi fixez câteva ore pe zi pentru aşa ceva, ca mai apoi să le reduc şi pe alea. Acum cred c-am ajuns la un echilibru. Nu mai am impresia că-i o tragedie dacă într-o zi nu reuşesc să deschid calculatorul şi în acelaşi timp, păstrez legătura cu cei dragi mie.
Hai că se poate! :)
Eşti mult prea ocupată, Vienela! Acum înţeleg de unde vine siguranţa asta pe care mi-o transmiţi. Când deţii atâta informaţie pare uşoară toată munca asta a ta , răsplătită şi cu zeci de comentarii. Bag seama că se trăieşte şi din reciprocitate, iar tu nu ştiu cum reuşeşti, zău aşa! Vin după duminică, aşa că nu ştiu cum a decurs ea pentru tine. Dar eu am ieşit de pe bloguri pentru ceva vreme. Întâmplător. Habar nu aveam de hotărârea ta. Am purtat în schimb discuţii interminabile pe chat şi Fb. Tot întâmplător. Sunt tot sub efectul vorbelor tale: citesc sau răsfoiesc 145 de bloguri. Si ce e vorba aia cu blog nou? Mamă, ce de întrebări am? Oare cât am fost plecată?
Mi-am mai facut un blog, ca nu eram destul de ocupata, pare-se. :)))) Daca vrei, iti dau linkul sa iti arunci un ochi. Am cateva postari scrise sub efectul unui pahar (un singur pahar) de bere. :)))
Ok. Aştept. Dar cred că asta cu paharul de bere mi-e cunoscut. Am citit eu ceva ce nu ştiam că îţi aparţine?
Cred ca ai citit, dar nu ai stiut ca este scris de mine. L-am dat pe fb intr-o zi. Stai ca iti dau linkul imediat pe chatul de pe fb. ;)
Eu am stat departe de el aproape 3 zile acum doua saptamani apoi inca o zi si iar o zi…si de atunci lucrurile au cam luat-o razna fiindca am prea multa treaba… si zi de zi imi raman restante…
Ai reusit oare sa stai departe de blog toata ziua de duminica? Sunt curioasa… :)