Astăzi mă gândesc la tine. M-am gândit şi ieri, şi-n alte zile de demult. Mi te-am imaginat în fel şi chip. M-am apărat de mine minţindu-mă că partitura s-a-ncheiat, că s-a aşternut scrum gros peste amintirile noastre – atât de puţine, atât de vii. Multe sentimente ascunse în carcasa de os şi foc a minţii, mult dor nespus curgând încetinel pe-o pâlnie la vale, spre inima deja rănită de ceea ce ar fi putut fi… Ca într-o coridă, tu ai îndreptat spre mine o cârpă roşie. Eu m-am aruncat cu capul înainte, uitând că miza este inexistentă, că amestecul nepotrivit de aliaje rămâne fără valoare. Amânam ziua în care să te privesc în ochi, să îţi spun cât mi-ai lipsit, să te întreb ce pricopseli s-au lipit de tine în acest răstimp, să ne ascundem sub un cort, să ne-mbătăm în dragoste şi în parfum de flori de soc.

Astăzi mă gândesc la tine. Poate mai mult ca ieri, poate mai puţin ca mâine. Îmi imaginez că într-o altă viaţă mi-ai fi putut scrie versuri care să mă urce pe culmi de fericire. Mi le-ai fi putut recita în timp ce eu ţi-as fi mângâiat părul şi ţi-aş fi zâmbit cu dor primordial de fecioară. Într-o altă viaţă îmi imaginez că dragostea ţi-ar fi fost adunată în cuvinte care să ne îmbrace şi să ne dezbrace:

Dezbracă-mă de-oraş,
Îmbracă-mă-n pădure,
Pune-mi colier de rouă,
Prinde-mi cercei de mure,
Mi-s buzele uscate,
Mi-e sete de izvoare,
Tu suie-mă cu vântul,
Pe-o creastă lângă soare,
Răpeşte-mă din gri,
Sărută-mă-n culori,
Dezbracă-mă de-oraş,
Îmbracă-mă în flori… (versuri: Cristian-Alexandru Catana)

maci-rosii-3-1024x768

Astăzi mă gândesc la tine şi profit de ocazie pentru a participa la jocul celor 12 cuvinte, alături de prieteni din blogosferă. Tu la cine te gândeşti astăzi?