De obicei dimineaţa, cât îmi beau cafeaua, încerc să îmi fac planul pentru ziua respectivă. Dar câteodată mă apucă din senin hărnicia în mijlocul zilei, fără legătură cu planurile stabilite. Am făcut puţină ordine prin casă şi mi-a venit strălucita idee de a face schimbări prin şifoniere, de a muta mai în faţă hainele de toamnă, mai ales că eu deja umblu prin apartament în trening şi cu şosete în picioare.

Cu ocazia asta le-am sortat şi am dat deoparte un mănunchi de lucruri pe care mai mult ca sigur nu le voi purta niciodată. Nu ştiu cum reuşesc să mă entuziasmez prin magazine când văd câte o bluziţă sau un pantalon, să le cumpăr fără să stau pe gânduri, apoi să le înghesui prin şifonier şi să uit de ele sau să descopăr că de fapt nu se potrivesc stilului meu.

Am cumpărat anul ăsta(în primăvară) două perechi de pantaloni, o rochiţă, o cămăşuţă şi două tricouri pe care nici nu le-am purtat, pentru că acasă nu mi s-au mai părut la fel de frumoase. Noroc că am cui să le ofer.

Dar hărnicia asta mi-a adus şi o mică bucurie. Într-o gecuţă cu care mergeam toamna trecută la serviciu am găsit nişte bani, nu foarte mulţi, dar suficienţi pentru a-mi cumpăra ceva drăguţ(probabil o carte, două :)) ).

Am aşteptat să înceapă Ionuţ şcoala, să petrec mai mult timp la calculator şi acum mă simt epuizată, nu mă pot concentra la nimic, mai am puţin şi adorm pe tastatură. Scriu numai tâmpenii. Iar am exagerat, stând prea multe ore în faţa monitorului. :))