Îndoiala a pus stăpânire pe mine la scurt timp după ce am încheiat discuţia. Poate că nu era o glumă. Poate chiar aveai motive să îţi ascunzi identitatea, să nu le spui celorlalţi cine eşti. Poate chiar nu aveai gânduri ascunse în legătură cu Alina. În definitiv, ea te-a văzut, ţi-a spus numele ei, aşa că este liberă să aleagă dacă vrea să te revadă sau nu. Tot ce ai făcut a fost să mă rogi să-ţi trimit mesajul mai departe, sperând că ea îl va vedea.
Tulburătoare, îmi apare în faţa ochilor amintirea legată de roşcatul care mi-a spus că va veni după mine. Poate că m-ar fi găsit, dacă ar fi avut pe atunci acces la internet. Oare când am devenit atât de acră, încât să refuz un om care îşi caută dragostea, care are doar speranţa unei viitoare iubiri? Mesajul tău era atât de clar, de bine scris, de emoţionant… Trebuia doar să deschid ochii, să îmi amintesc durerea, speranţa, deziluzia, chinul înfrigurat al aşteptării, al căutării…
Orice alt gând se evaporă şi eu decid să îţi dau mesajul mai departe, acum şi aici. Sper doar că îmi vei ierta răutatea de aseară şi vei continua să o cauţi pe Alina. Poate că te vor ajuta şi prietenii mei, poate că vor pune pe blogurile lor mesajul scris de tine. Se prea poate ca povestea ta să fie doar o glumă sau tu să fii un om periculos. Ea te-a privit în ochi şi, de ţi-a văzut acolo sufletul curat, va fi ştiut că te-a luat în stăpânire, că vei face orice pentru a vă revedea.
Nu îmi rămâne decât să îţi fac binele pe care îl aşteptai de la mine, să aşez cuvintele tale pe foaia mea şi să sper că totul va fi bine.
“Îţi aminteşti?
Era într-o miercuri, 22 mai, pe Magheru, în jurul orei 21,30. După o piesă extraordinară, ies de la teatru cu gândul de a-mi croi drumul spre casă. Atunci te-am văzut pentru prima dată. Ne-am însoţit pe acelaşi drum, dar tu nu o ştiai încă. Într-un târziu, în apropierea metroului, îmi fac curaj şi-ţi întind mâna pentru a te saluta. Alina, mi-ai spus. De-acum cuvintele-mi erau deşarte. Emoţiile abundaseră, nu-mi mai dădeau pace. Îmi plăcea tot ce simţeam, tot ce vedeam. Părul tău bogat, împletit şi adus în faţă, rochia ta simplă, dar suficient pentru a-ţi spune tinereţea, chipul tău frumos pictat în luminile curioase ce-ţi insoteau privirea, sau zâmbetul tău încrezător. Mi-ai spus că nu poţi da curs vreunei invitaţii pentru că nu ne cunoşteam deloc. Înţelegeam perfect, dar cu atât mai mult voiam să te revăd. În cele din urmă, mi-ai zis că dacă ne vom vedea din nou, atunci e destinul. Am zâmbit împreună şi atunci ţi-am dat dreptate, renunţând astfel la gândul de a mai încerca. Dar acum NU, nu vreau să mă las pe mâna destinului, aşa că încă te caut, dragă Alina… Sper că această reţea de socializare, pe care o foloseşti, să facă, într-un fel sau altul, să primeşti acest mesaj.
PS1: erai însoţită de o prietenă…
PS2: pe cât de public este acest mesaj, pe atât de necunoscută vreau să rămână identitatea noastră.”
Am adunat într-un mănunchi o duzină de cuvinte, o poveste şi un anunţ, apoi le-am înscris în tabelul pisicuţei, unde veţi găsi alte şi alte bucheţele de cuvinte.
Reţeaua la care se face referire în anunţ este facebook, iar aici găsiţi pagina de căutare a Alinei.
Dacă a fost doar o glumă, merci pentru subiect! :)
Interesanta postare !
Foarte interesant postul, povestea, initiativa ta.
ce fain! :D sper să o găsească!
Sper să o găsească pe Alina și să aflăm și noi ca să ne putem bucura.
Dacă nu se întâmplă asta trimitem serviciile secrete că pe Omar l-au găsit. :lol:
E unul dintre cele mai bune articole pe care le-am citit. Intersant montajul tău. Eşti..genială!
îmi amintesc că ai mai spus despre alina, nu? nu tot de la tine ştiu despre ea? :D
Exista multe astfel de cautari amoroase pe fb, dar nu am aflat niciodata un final fericit.
Ba de la mine ai aflat. Am scris aseara pe cel mai nou blog. :))))
:))) Fii serioasa, Adriana! Te imbratisez!
FBI, CIA, KGB, Agentul 007, Sherlock Holmes, maica Tereza, cineva trebuie sa o gaseasca. :))))
:))) Si eu sper sa o gaseasca…
Interesant articol, interesanta idee. Oare va ajuge la Alina?
Mai era unu’ de-o căuta pe una, astă iarnă. O văzuse la un concert, i-a zâmbit nu ştiu cum şi pe urmă şi-a amintit de ea acasă şi de zâmbetul ei. Habar n-am cum s-a terminat, dar tipul avea la un moment dat sute de fane şi-l voiau toate. Sau îi voiau numai povestea? Poate…
Happy-end-ul… în filme!
Si eu caut 2 fotografii de pe Internet, care mi-au placut ff mult atunci cand le-am vazut, numai ca nu mi-am notat adresa paginii respective, nici numele fotografilor care facusera acele fotografii, si nu cred ca le voi mai gasi niciodata. Am scris si un articol de blog despre el, dar nu mi-a raspuns nimeni atunci. Oare daca deschid o pagina de Facebook cu aceasta tema, pot regasi oare acele fotografii ? Dar eu nu doresc fani sau “prieteni” pe Facebook, nici comentarii sub alte articole pe blogul ala, doresc doar, egoist, acele 2 fotografii. Au trecut deja 2 ani de cand le-am pierdut. Desi ma rog, am pierduut eu si alte chestii, inclusiv destul de frecvent chiar si timp probabil destul de pretios, nu ar fi pozele astea asa de super-importante fata de restul valorilor risipite sau ratacite de mine.
Îmi place să cred că nu e o glumă și că el chiar o caută pe Alina. Dar noi cum aflăm când o găsește? Să ne ții la curent :)
Ce romantic! Im aminteste de Serendipity, film pe care il vad la fiecare Craciun :) Sper s-o gaseasca si sa fie asa cum a visat.
Am primit si eu acel mesaj, dar nu i-am dat curs. De ce? Nu stiu, sincer. Mi s-a parut putin fortat, putin fantezist. Poate nu mai am eu incredere in oameni… Oricum ma bucur ca tu ai facut pasul asta, asa se compenseaza oarecum pasul inapoi facut de mine :)
Asta imi aduce aminte cu un post scris de Cabral, tot la fel i s-a cerut ajutorul ca un baiat sa gaseasca o fata. Si…chiar a gasit-o prin intermediul lui!
Eu, Toma Necredinciosul, mă întreb dacă nu e o făcătură, adică o pagină aruncată de cineva doar ca să se distreze. Sau sunt prea urâcioasă azi?
Ai putea incerca, Rudolph. Ce ai de pierdut?
Incearca :)
cred în destin…. o va gasi !!!!
M-am uitat si eu. Poate o va gasi, poate nu. Daca tipa n-are FB, cred ca sansele sunt extrem de reduse…
Am înțeles că Alina s-a măritat… :lol:
:)))) Mi-a placut… Sper totusi sa nu fie Alina pe care o cautam noi…
De la ermetismul tau am ajuns aici, mai e nevoie sa spun ca am dat click sa ajung si la Alina? :)))