Skip to main content

Unde este cloşca de aur?

Cine se trezeşte de dimineaţă cumpără de la brutărie covrigi calzi, plini de zahăr şi descoperă cu tristeţe că i s-a făcut poftă de cozonaci aromaţi, abia scoşi din cuptor. Înghite în sec şi muşcă din covrig, ştiind că mai sunt vreo două săptămâni până când îşi va  băga mâinile până la cot în aluatul elastic. Ce ar fi să pregătească nişte poze cu ouă şi iepuraşi? Ce ar fi să vă întrebe unde este cloşca cu puii de aur?

 

happy weekend

 

Habar nu am din ce joben a ieşit iepuraşul care aduce copiilor cadouri de Paşte, dar sper să aibă timp şi daruri pentru toată lumea. Ştie cineva ce fel de iepuraş este cel aşteptat? Să fie de câmp? Să fie de casă? Alb, negru, maro, cenuşiu sau cu pete? Cred că este un iepure de câmp, care poate alerga prin toată lumea…

 

iepure de camp

 

Probabil are şi ajutoare, pentru că altfel nu îmi explic cum reuşeşte să îi viziteze pe toţi. Dacă aş fi în locul lui, aş alege câţiva iepuraşi albi, selectaţi în urma unor interviuri serioase.

 

iepurasi albi

 

Dacă vă mai rămâne aluat de cozonac, puteţi face un iepuraş simpatic, de care să se bucure întreaga familie. Dacă nu vă rămâne, puteţi face rapid un aluat de pâine. Important este ca iepuraşul să nu lipsească de la pe masă.

 

iepuras din aluat de paine

 

Îmi place carnea de miel. Nimic nu se compară cu o pulpă de mieluşel unsă cu miere şi ţinută în cuptor, la foc nu prea mare, până când se rumeneşte bine. Dar când îi văd în poze, când le aud prin piaţă behăitul subţire în ajunul Paştelui, parcă îmi piere pofta de pulpiţe la cuptor. Voi ce spuneţi, vă mai vine să mâncaţi mieluşei nevinovaţi?

 

miel

 

Paştele aduce cozonaci şi ouă roşii. Ah, asta se întâmpla mai demult, când acel roşu simboliza ceva? În acest caz, vorbim de ouă colorate, ouă încondeiate sau ouă înflorate. Decupăm cu grijă imagini drăguţe (flori, iepuraşi, păpuşi etc) şi le lipim pe oul gata fiert. Nu mai mânjim toată bucătaria de vopsea, nu ne mai stricăm manichiura şi ne putem lăuda că avem ouă unicat.

 

oua inflorate

 

Dacă doriţi ca ouăle să încânte privirea copiilor, trebuie doar să le puneţi la fiert cu focul foarte mare, apoi să le vopsiţi urmând instrucţiunile de pe plicul de vopsea. Oul va crăpa la fiert şi pe albuş se vor vedea dunguliţe colorate.

 

oua cu dungi

 

Cei mai norocoşi dintre voi vor avea pe masa de Paşte oul de aur. Cloşca nu ştiu unde s-a ascuns, dar dacă pun mâna pe ea, o leg de calorifer şi o îndop cu boabe de porumb.

 

oul de aur

 

Nu trebuie uitat nici vinul roşu, servit musafirilor din pahare deosebite. Nu aveţi suficiente pahare? Le puteţi împărţi în patru pe cele deja existente în casă.

 

pahar

 

Au făcut fetele Ninei un experiment care s-a finalizat într-un mod amuzant (pentru cei care au citit). Am luat repede şi eu un ou, l-am pus într-un pahar şi am turnat oţet peste el. După câteva minute, oul, fiind probabil făcut de o găină stresată, a crăpat. După 24 de ore, oul parcă se umflase, crăpătura se mărise mult (are acum un centimetru lăţime şi vreo 4-5 cm lungime)  şi coaja se înmuiase. Am vrut să îl scot de acolo, dar paharul are diametrul prea mic la bază şi oul s-a înţepenit. Mi-a fost teamă că îl sparg. Au trecut 48 de ore, oul a crescut precum Făt-Frumos şi ocupă tot paharul. Coaja este tot mai moale şi a început să îşi schimbe culoarea, iar rozul cu care a fost ştampilat pluteşte la suprafaţă. Am mai turnat oţet, pentru că dispăruse şi urmăresc plină de curiozitate monstrul din pahar.

 

Să aveţi un week-end de vis!

Particip la jocul Happy Weekend, iniţiat de Elly. Astăzi, ediţia cu numărul 16 din 2013.

 

Comments
  • Iuliana April 20, 2013 at 4:55 am

    Mielutul ala seamana perfect cu caniche-ul meu, asa ca ma-ntelegi ca nu pot manca miel sub nicio forma, desi pe dl Goe “l-as manca” de drag ce-mi este 🙂

  • Radu April 20, 2013 at 5:37 am

    Ied mananc de Paste ! 🙂

  • cotos April 20, 2013 at 6:25 am

    Am vazut iepurasul si mi s-a facut pofta de o friptura 😀 Sadic, dar asa sunt carnivorii…

  • CARMEN April 20, 2013 at 7:46 am

    înduiosator articolul tau, cat despre fotografii… ah ce ochisori au iepurasii aceia si mielutul nevinovat!
    Un weekend minunat iti doresc!
    PS: eu fierb ouale în aparat special de fiert oua (pe abur) si asa, nu am niciodata surprize ca s-ar crapa – in plus pot regla perfect cat de tare sau cleios sa fie galbenusul. Rar, se întâmpla sa crape oul in momentul in care-l întep, dar atunci stiu si pe acela nu-l mai vopsesc.

  • O fată April 20, 2013 at 7:47 am

    Nici eu nu puteam sa gasesc ceva mai ingenios decat impartirea in patru a paharelor pentru cei insetati. 🙂
    Sambata frumoasa!

  • Alexandra Ali April 20, 2013 at 8:48 am

    Si eu cu gandul la Paste, dar parca tot as vrea putina fripturica (de orice; de cand cu sarcina, carnea parca e aliment non-gratae). In schimb, pot merge la socri pentru a ma juca cu iepurasii: 3 albi su ochii roz si 3 gri cu ochii aproape caprui (sau visez eu?). Un weekend placut si insorit!

  • Ana Maria April 20, 2013 at 9:46 am

    Nici eu nu mananc miel niciodata … dar in rest imi place mai tot :D. Cand am citit titlul articolului tau mi-a venit in minte o vizita la ”Muzeul closca cu puii de aur” din Buzau, unde mergeam cand eram mica. La sfarsitul primei vizite, am intrebat nedumerita: Dar unde-i closca si puii de aur? :)))

  • Madleene April 20, 2013 at 9:56 am

    Nu am mancat niciodata carne de miel si nici nu cred ca voi manca vreodata.Oua cu dungulite colorate mi-au iesit din greseala acum doi ani,cand mi-au crapat cateva oua in vopsea.Weekend fericit!

  • Minnie April 20, 2013 at 9:58 am

    Acum am înteles de ce au disparut de aici miei si iepurasii! Sunt pe drum spre Romania, pastele a fost aici! 🙂
    Sa ai un weekend minunat!

  • Vladimir April 20, 2013 at 10:11 am

    Fara probleme mananc mielul ala, e produs de crescatorie, nu salbatic. Nici n-ar exista atatia miei pe lume daca nu i-am manca noi. E carnea mea preferata (tot ziceam migratii si gena pentru grupa B, hehehehe). Ouale alea cu dungulite sunt haioase, dar cum ciocnesti cu ele?? Pierzi o parte din placere. E grozav de misto sa colorezi ouale dar apoi sa le distrugi ciocnindu-se. Eu am o satisfactie grozava sa le pleznesc. Deci nu le-as face pe astea. In plus e cam simplu. Alea cu “tehnica servetelului” nici atat :D. Asta-i tehnica de fete! 😀

  • Kadia April 20, 2013 at 10:18 am

    Paharul ala desparti in 4 imi da fiori, mi se pare asa un fel de groaza pentru fetele mele de masa care oricum nu prea scapa nepatate.
    Miel nu prea mananc, de fapt am remarcat ca prefer puiul sau pestele si nici astea prea des, dar motivele mele nu au legatura cu animalul dragut, am crescut in ideea ca animalutele de casa sunt crescute si ingrijite ca sa-si indeplineasca scopul pentru umanul care investeste timp in el: strangi fanul toata vara ca sa ai carne de miel primavara urmatoare…

  • elly weiss April 20, 2013 at 10:23 am

    Iepurasii albi sunt o minunatie. Parca mi-e mila de ei. Totusi, cand se fac maricei, ca acela de sus…parca pot sa-i mananc , nu mai am mustrari de constiinta 🙂 De fapt chiar am unul in congelator. Ni l-a adus sora mea. 🙂
    Miel nu mananc. Nu ca nu mananc carne de miel ci pentru ca mananc ied. :))
    Dar daca nu gasesc ied cumpar si mielut. 🙂 Cel pe care l-ai ales e un exemplar superb. Si ouale acelea marmorate imi plac. N-am prea reusit ca nu prea se sparg dar daca spui ca trebuie fierte la foc foarte mare…poate fac o proba. 😉
    Ai gasit gaina? Aia cu ouale de aur. Macar cateva oua…si tot ar fi ceva.
    Weekend cat mai placut, Vienela!

  • Mirela April 20, 2013 at 11:11 am

    Am avut o experiență tristă cu un mieluț, de Paști, fiind la bunici și o mătușă aiurită deconspirând faptul că mielul din curte, cu care ne jucaserăm noi, copiii, e chiar sub nasul nostru, pe platou…De-atunci nu prea mănânc miel, acesta e adevărul. Eu fierb ouăle cu un strop de oțet și la foc mic. Pe lângă faptul că prinde excelent vopseaua, nu mi se sparg decât unul sau două, pe care le folosesc la maioneză. Așa că se poate, dar atenție: vas mare și foc mic! Happy Weekend și o mie de gânduri bune trimit către tine! 🙂

  • Spunsieu April 20, 2013 at 12:31 pm

    Imi plac iepurasii aceia pitici, albi, zici ca sunt de jucarie. Miel nu mananc ca nu mananc in general pui de animale! Dar mananc curcan. Iar postarea ta este o avanpremiera frumoasa pentru Paste.

  • tina April 20, 2013 at 12:31 pm

    Animalutele astea au chipul asa de bland si dragalas ca nici nu mi-l pot imagina insangerat sau in cuptor. E jalnic.
    Eu fierb ouale apoi le vopsesc sau lipesc imagini si floricele. Oua fierte mananc, insa fierte si vopsite niciodata. Nu ma intrebati de ce, ca nici eu nu stiu. Anyway astept Pastele cu mare drag.
    Happy Weekend!

  • javra April 20, 2013 at 12:32 pm

    Frumoase imagini! Cea cu paharul împărţit în 4 e deosebită.
    Cloşca cu puii de aur e la ruşi, nu mai punem mâna pe ea.
    Coaja de ou se macerează într-un mediu acid, cum e oţetul.
    Se va dizolva toată coaja, în cele din urmă. Nu-i un monstru. ci o reacţie chimică.

    • Vienela April 20, 2013 at 1:43 pm

      E monstru pentru ca nu mai incape in pahar. A “crescut”. :))

  • miha.ela April 20, 2013 at 2:46 pm

    Am tras cu ochiul si la primul experiment cu oul, eu nu stiam. Imaginea cu paharul e wow!

  • Alexandra April 20, 2013 at 3:35 pm

    După ce am văzut filmul Rise of the guardians mi s-a schimbat părerea despre iepuraşul de Paşte…:)) Nu-l aşteptam eu cu mare drag în copilărie dar acum parcă aş vrea să-l pândesc un pic. 😀
    Happy weekend, Vienela!

  • Rolling Ideas April 20, 2013 at 5:43 pm

    Ne-ai înşirat aici un meniu întreg de paşti. Mie îmi place mult friptura de miel şi încerc să disociez în minte imaginea mielului de cea a fripturii ca s-o pot mânca în tihnă.
    Interesant experimentul. Mă bate gândul să încerc şi eu, dar nu miroase oţetul prea tare?

    • Vienela April 21, 2013 at 3:05 am

      Il tin in bucatarie, la pervaz si geamul este mereu rabatat. Plus ca otetul anihileaza mirosul fumului de tigare. :))
      Jumatate de ou nu mai are coaja, iar pielita care il tine este roz-portocalie. Din pacate, fiind paharul prea mic, oul marit mult, in zona in care oul are diametrul mare, iar paharul diametrul mic, otetul nu a putut atinge coaja. S-a format un fel de bariera. :))

  • SoriN April 20, 2013 at 5:43 pm

    Frumos articolul tau ,mielutul din imagine e cam mic pt a fi sacrificat, deci nu se pune !:)
    Weekend vesel si plin de culoare iti doresc!

  • Nice April 20, 2013 at 10:08 pm

    Eu m-am hotarat ce vreau din lista ta de bunatati: un aluat cu forma de iepuras si oul de aur. 😀 Carnea de miel mi se parea prea grasa si nu o agreez in mod deosebit.
    Duminica frumoasa, Vienela. 🙂

  • Ana-Maria April 21, 2013 at 5:47 am

    Pe bune ai facut experimentul cu otetul?

  • nespusdemult April 21, 2013 at 10:49 am

    Noi stim unde-i closca, ei nu isi mai amintesc!

  • Cu dinţii încleştaţi | Iubesc Viaţa October 4, 2013 at 9:19 pm

    […] pare explorabil, nu reuşeşti să găseşti prin el decât un fir de pătrunjel uscat, vreo două ouă ştampilate-n roz şi, cu puţin noroc, un fund de salam. Îl priveşti extatic, îl adulmeci, îl strângi bine în […]

  • Post a comment

    Threaded commenting powered by interconnect/it code.