Skip to main content

Întrecere între Zâna Toamnă, o pisicuță și un cățel

Un cățel, o pisicuță și Zâna Toamnă s-au luat într-o zi la întrecere. Fiecare dintre ei trăia cu ferma convingere că e cel mai frumos, mai deștept, mai devreme acasă etc. Pentru că se născuseră în epoca măreață a internetului, au decis ca jurizarea să aibă loc fix acolo unde se adună cei mai mulți oameni, unde timpul nu mai are valoare și unde o culoare, o imagine sau o idee poate impresiona mai ceva decât citatele poptămașiene. Nu au spus nimănui despre dorința lor de a găsi judecători imparțiali, ci doar au postat imagini despre care credeau că îi reprezintă, că îi pun într-o lumină favorabilă.

La jumătatea lunii noiembrie, când afară deja miroase a iarnă, Zâna Toamnă știe că oamenii refuză să se ascundă în case, că-i prea devreme pentru împodobirea bradului și pentru colinde. Are convingerea că frumusețea îi este apreciată cum se cuvine, că toți o respectă pentru felul elegant în care se îmbracă și pentru dărnicia de care dă an de an dovadă. În plus, de această dată Zâna Toamnă i-a făcut fericiți și pe micuții (pre)școlari ai clasei zero. Read More

Propoziţii despre toamnă

Privesc toamna prin geamul deschis. Frunzele au deja pete galbene. Le aud foşnind la fiecare respiraţie a vântului. Simt cum aerul tot mai rece îmi cuprinde gleznele. Îmi amintesc dealurile galbene de cătină. Aş vrea să pot picta un peisaj de toamnă. Strâng în pumn o boabă de strugure. Aroma se împrăştie prin casă. Probabil gospodarii sunt încă în grădină, culegând roadele bogate. Vor umple cămara cu gogoșari, ceapă, varză, cartofi, morcovi, mere și gutui. Păsările călătoare și-au luat deja zborul spre țări mai calde. Pădurile s-au învelit cu pături groase, făcute din frunzele căzute pe pământ. Vântul, ca un zvon de toamnă rece, îmbrățisează trecatorii din orașe. Băncuțele din parcuri își plâng singurătatea, scârțâind. Odată cu venirea toamnei, soarele se maturizează și își arată dinții tot mai puternici. E o întâmplare toamna sau ne-a fost dăruită pentru a nu uita că viaţa e puţin dulce şi puţin acră, exact cum sunt gutuile? Deschid uşa. Fetiţa stă în prag, cu un caiet în mână. Mă poţi ajuta să fac nişte propoziţii despre toamnă?  Read More

Peisaj de toamnă

Cad frunze de aramă, una câte una, în toamna pe nedrept hulită, se risipesc într-un decor burlesc, halucinant, împrăştiate de un zvon prea lesne-mbrăţişat de vânt. Băncuţa, singuratică, se-ascunde sub o mască de poleită indiferenţă. Spionează prin vizetă, inadaptată, şi scârţâie lugubru din timp în timp. Toamna cea rece nu-i gustă cântul. Întinde printre bălării, ca la un vernisaj modern, splendorile pe care doar moartea verdelui le poate afişa. Read More

Doina frunzelor, doina omului

Călcam pe covorul de frunze veştede şi parcă fiecare dintre ele îşi cânta povestea vieţii, o doină tânguitoare, îngânată la ceas de seară. Aveam senzaţia că frunzele îngălbenite spuneau chiar povestea mea, căci bine mai semăna culoarea tenului meu cu cea afişată de ele. Strângeam mâna bărbatului şi îl priveam în ochii verzi-albaştri, convinsă că lângă el toate problemele au o rezolvare, mai devreme sau mai târziu. Nu puteam concepe să aduc pe lume copilul în asemenea condiţii. Şi mai era atât de puţin până când aveam să devin mamă… Read More

Ca într-un “tablou” bacovian

În această toamnă, de câte ori am avut ocazia m-am întors acasă cu două, trei castane şi două, trei frunzuliţe deosebite, cu gândul să îmi fac un aranjament  simpatic, un soi de tablou bacovian, daca imi este permis sa ma exprim poetic. Ieri am descoperit că ceea ce avem în casă era totuşi prea puţin şi neatrăgător, aşa că am plecat hotărâtă să caut prin piaţă nişte tărtăcuţe.

De cum am ieşit din bloc m-a izbit o ploaie rece, semănând mai mult a măzăriche. În piaţă, nici o mămăiţă cu tărtăcuţe. Ori le-au vândut pe toate, ori s-au speriat de vremea rea. Ce puteam să fac? Am cumpărat un dovleac şi m-am îndreptat spre showroom-ul de mobilă unde prietena mea Bogdana îşi petrece cea mai mare parte a timpului.

Planul meu era să creez un aranjament de toamnă cu două ceşti de cafea şi o scrumieră în care să fumege o ţigare, cu un lac în plan îndepărtat, pe care să înoate câteva lebede (de sticlă) şi strecurate în decor floricele de toamnă, frunzuliţe, dovleacul şi câteva legume, Read More

O întâmplare toamna şi o castană în drum spre şcoală

Mergea grăbit spre şcoală, cu ghiozdănelul în spate, cu blocul de desen în mână, cu ochii în pământ, atent la frunzele de castan care foşneau uşor sub paşii repezi. Îl enerva gândul că iar va trebui să înfrunte privirile răutăcioase ale colegului de bancă şi glumele celorlalţi. De când se certaseră ieri, în ultima recreaţie, prichindelul se tot gândea la Bogdan, la cât de repede uitaseră amândoi de prietenie. Revedea scena în care se luaseră la bătaie printre bănci, evoca momentul când ieşiseră din şcoală, când Bogdan îl împinsese în gardul viu care împrejmuia curtea şi plănuia răzbunări crunte, visa la o victorie răsunătoare, care să îl ridice în ochii celorlalţi.

Nu povestise nimic acasă, de teamă că mami va veni într-un suflet la şcoală, hotărâtă să îl certe pe Bogdan, poate chiar şi să discute cu doamna învăţătoare. Nu, asta era doar treaba lui, de băiat mare, elev în clasa a treia. Gândurile i-au fost întrerupte brusc, la vederea grămăjoarei de frunze şi castane adunate lângă bordură. Read More

Happy Weekend 31

Aveam o vecină care la fiecare frază se folosea de proverbe şi zicători, treabă care ne dădea mereu motive să râdem pe seama ei. Observ că îi calc pe urme. În acest weekend, motto-ul meu este “vorba lungă, sărăcia omului”.

Să trecem la treabă!

Plănuiam de câteva zile să pun pe blog imagini drăguţe cu dovleci în diferite ipostaze. Văzând concursul Kadiei, mi-am spus că nu ar fi rău să vă anunţ, poate participaţi şi voi. Acum am un motiv temeinic să umplu blogul de bostani, pentru a le da idei celor interesaţi.

 

 

Puteţi încerca să faceţi prăjituri în formă de dovleac, alături de care să pregătiţi un aranjament din frunze uscate sau fructe de toamnă. Read More