Skip to main content

Faleza din Ploiești

Ciudate și alunecoase sunt căile vieții, dar parcă și mai ciudate sunt uneori numele pe care le dăm străzilor pe unde ne preumblăm pașii. Nu știu ce meseriaș a avut ideea de a supranumi “Faleza” o șosea din orașul meu (Șoseaua Vestului). Nu era destul că aveam prea multe albine la Ploiești. Fără a merge la notar, fără a întocmi documente ce mai târziu s-ar transforma în maculatură, fără un reprezentant legal care să certifice decizia, cineva a transformat visul oricărui sărac în realitate: în doar câțiva pași, fără un ban în buzunar, poți ajunge din Malu Roșu pe Faleză – fără pașaport și fără bilet de tren.

Mă plimb zilnic pe acolo. Până de curând, în ignoranța-mi fără de margini, habar nu am avut că un furtun nevăzut leagă orașul Ploiești de frumoasa faleză din Constanța. Sau poate că e vorba despre o altă faleză, iar eu încă mă bușesc de peretele despărțitor, nereușind să pricep adevărul. Trebuie să ai o imaginație bogată ca să poți vedea în strada plină de praf, de moloz și de rahați de câine de la marginea orașului o faleză atinsă de suflul curat al brizei. Poate omul care i-a pus acest supranume era doar ironic, dar iată că mulți ploieșteni cu capul în eter l-au preluat și îl folosesc într-o veselie.  Read More

Imagini cu marea – vara mea pe litoral

Am avut senzația că pășesc pe un pământ sfânt. Marea se zbătea, tremura, vuia. Probabil îmi trimitea salutul ei de bun venit. Am îngenunchiat în nisip, cântând.

“Mă-ntorc la tine, iar și iar, mare albastra

Cum se întoarce valul tău veșnic la mal.

Mă-ntorc la tine, iar și iar, mare de soare

Și-as vrea să-ți fiu doar eu, mereu, unicul val.”

Am surprins mii de imagini cu marea – vara mea pe litoral, deși scurtă, m-a copleșit, mi-a dat fiori, mi-a alungat orice gând urât. Noi și marea, atât. O imagine ce mi-a rămas întipărită în minte. Plaje pustii, pescăruși plângând a dor, valuri ce se rotunjeau în vecinătatea țărmului, nori care îi ascundeau soarelui frumusețea din ape. Marea – puternică, de neîmblânzit, mi-a sărutat tandru glezna și mi-a ascuns în plete mirosul ei inconfundabil. Mi-a spus povești și m-a făcut să trăiesc zile de poveste. Vacanță! Read More

Vacanța pe litoral – 2016 – transport, cazare, masă

Mă sfâșia dorul. Visam la mare, valuri, soare, nisip, litoral, vacanță. Văzând că mă întristam tot mai tare, soțul meu a insistat să mergem pentru câteva zile pe litoral, chiar și cu riscul de a lăsa facturile neplătite și de a mânca doar cartofi pentru o lună. Am căutat cele mai ieftine variante și cred că le-am găsit. Cu toate astea, mini – vacanța pe litoral mi s-a părut de vis. Aș repeta oricând experiența. Ne întrebăm de ce nu am îndrăznit până acum și facem planuri pentru anul viitor. Iată ce a însemnat pentru noi vacanța pe litoral – 2016 (13, 14, 15 și 16 iunie).

-transport cu MementoBus pe ruta București – Constanța (122 lei dus – întors pentru două persoane)

-cazare în Neptun, la hotelul de 2 stele Proton (60 lei camera – pe noapte)

-masa la Springtime Neptun (servire rapidă, mâncare gustoasă, prețuri între 10 și 23 de lei)

-masa la restaurant Casa Maria Neptun (curățenie lună, mâncare excelentă, servire ireprosabilă; o porție de ciorbă de burtă, un platou cald, o salată bulgărească și o bere – 78 de lei) Read More

Mare, valuri, soare, nisip, litoral, vacanță

Se scurge viața pe lângă noi în vreme ce căutăm motive pentru a rămâne acasă. Ba că nu avem bani, ba că nu avem unde să lăsăm câinele, ba că avem lucruri mai importante de făcut. Este adevărat, nu avem niciodată destui bani și tot nu am reușit (încă) să aflu unde sunt sponsorii mei. Ne-am cumpărat gresie și stăm cu ea pachete-pachete pe hol, căci nu ne-au mai rămas bani și pentru materialele necesare montării ei. Dar pe Bruno l-am putea lua cu noi sau l-am putea lăsa la o pensiune canină, cum am mai făcut. Mai în glumă, mai în serios, îi spun uneori soțului meu că am putea pleca la mare și pe jos, dacă ne-am dori cu adevărat. El nu suportă soarele. Din acest motiv nu am insistat niciodată suficient. Anul acesta, mai mult ca oricând, m-a apucat dorul de litoral încă din luna aprilie, probabil pentru că mi-a fost și îmi este frig, pentru că primăvara aceasta seamănă a toamnă târzie.  Read More