Skip to main content

Ce șanse erau să se întâmple la fel în România?

Suntem mulți în casă, iar tentațiile din magazine sunt cu mult mai multe, motiv pentru care și ultima dată când am călcat prin Tesco am încărcat un coș întreg, așa cum le stă bine unor oameni gospodari, care nu vor să ducă lipsă de nimic. La ieșirea din magazin există un telefon de unde poți suna gratis pentru a chema un taxi, dar noi am ales să stăm întâi afară, cât să băgăm cumpărăturile în plase și să fumăm câte o țigară în locul special amenajat. Una dintre plase nu a încăput în coș și nu am vrut să forțăm, mai ales că era cea mai grea și taxiul urma să apară în câteva momente. Am lăsat-o jos, alături de coșul pentru gunoi.

Am nimerit un om simpatic, care a vorbit cu noi câte în lună și în stele în puținele minute până acasă. Mi-au atras atenția inscripțiile de pe geamurile taxiului: no smoking, no drinking, no eating. Iată că la ei se poate, mi-am spus și mi-am promis că voi scrie pe blog despre acest lucru. Mașina arăta și mirosea de parcă ar fi fost nouă. Cu mirarea încă stăruindu-mi pe chip, Read More

Vremea în Scoția

Pe 18 octombrie am fost la bancă să îmi deschid un cont. Din vorbă în vorbă, doamna de acolo m-a întrebat dacă mi se pare frumoasă Scoția. Deocamdată nu am văzut decât două orășele (nu ajunsesem încă la Edinburgh), însă mi-au făcut o impresie deosebită. Scoția nu este frumoasă, ci de-a dreptul răpitor de frumoasă. Da, dar vremea e rece la noi, mi-a spus doamna, cu un zâmbet compătimitor pe chip. I-am zâmbit cam în același fel, căci stătea într-un birou călduros, îmbrăcată cu o bluză și un pulovăr, iar eu veneam de afară, îmbrăcată cu un tricou și o bluză de trening.

Vremea în Scoția nu este nici rea, nici rece, nici ploioasă, așa cum vor alții să mă faca să cred, de parcă nu aș avea ochi. Vremea în Scoția este ca un inepuizabil ou kinder, lucru care pe mine mă fascinează, căci pot prinde două sau chiar trei anotimpuri într-o singură zi. Sunt pe aici români care Read More

Primii pași pe pământ scoțian și primele surprize

Primii pași pe pământ scoțian mi-au adus, cum era de așteptat, și primele surprize. Apartamentele scoțienilor sunt aducătoare de febră musculară. O febră musculară mega-ultra-super decomandată. Avem la primul nivel bucătăria, un hol și livingul, iar la următorul nivel două dormitoare, un hol și baia. 14 trepte de urcat și de coborât de câte ori mă apucă pipi, sete, foame sau de câte ori vreau un lucru care, spre amuzamentul etern al lui Murphy, sigur este la celălalt nivel al casei.

Primii pași pe pământ scoțian, în lumina cețoasă a primei dimineți, i-am făcut prin iarba unde întreaga noapte au “păscut” iepurii și au vânat vulpile. Locuim la bloc, într-o zonă cu multe alte blocuri, dar iarba e iarbă, iar pomii sunt pomi. De la geamul bucătăriei văd o mică pădurice și un teren plin de iarbă crudă, de un verde superb. Din living văd alte blocuri, despărțite între ele de Read More

Întâmplare cu final nefericit

Mi s-a spus că sunt “marea maestră a povestirilor cu final neaşteptat/surprinzător” și am negat, nu atât din modestie, cât din cauza gândului că nu am nici un merit de această dată. Pur și simplu așa s-au petrecut lucrurile. La fel cum s-a întâmplat și cu multele poze pe care le-am făcut în perioada în care am fost ruptă de internet. Eram așa mândră de ele! Fremătam de nerăbdare să le descarc în calculator și mai apoi să le pun pe bloguri, să vă arăt cum se distrează Bruno, cum mi-am aranjat apartamentul, cum se cațără hamsterul pe gratiile cuștii, pe unde mă plimb și mai ales cât de frumos este orașul Edinburgh, capitala Scoției.

Știam că telefonul pe care l-am cumpărat nu e din cele pentru care m-ar putea invidia cineva, însă pozele păreau să arate bine și aveam convingerea că, ușor mărite în calculator, se vor vedea mult mai bine. Am fotografiat toate frunzele pe care vântul mi le-a scos în cale, am pândit hamsterul pentru a-l surprinde în cele mai neașteptate poziții, am îngenunchiat prin Edinburgh Read More

Drumul spre Scoția

Drumul spre Scoția a început în clipa când a plecat Mihai (soțul meu, pentru cei care sunt mai noi pe aici). Mi-am imaginat în fel și chip momentul plecării mele și mai ales pe cel al sosirii. Realitatea, desigur, și-a râs de mine și mi-a arătat cât suntem de vulnerabili, de neputincioși în fața oricărei schimbări.

Până la aeroport am mers cu un taxi – cel la care apelez întotdeauna când plec pe undeva cu Bruno – și am ajuns fix când se deschidea “drumul” spre avionul care urma să mă ducă la Glasgow. Dar cum m-aș fi putut urca în avion fără să trăiesc o mică aventură demnă de povestit pe blog? Read More

Să învățăm matematică – Jurnal scoțian

Sunt vreo 12 ani de când am fost văzută cu ochii ieșiți din orbite și cu falca picată în piept de uimire. Stăteam cu Giovanna și cu fiul ei la o masă, în curtea plină de brazi și măslini. Noi savuram o cafea, băiețelul își făcea temele. Ajuns la matematică, Enrico a scos calculatorul de buzunar și a tastat rapid diverse cifre și semne, rezolvând astfel tema în doi timpi și trei mișcări. Mi-au spus că în Italia copiii sunt încurajați să folosească orice mijloace pentru a găsi rezultatele corecte și m-au privit increduli când am replicat că în România e aproape o blasfemie ca un elev să utilizeze calculatorul când rezolvă exerciții la matematică.

Vineri, 30 iunie 2017, a fost rândul soțului meu să încrucișeze ochii de mirare. Era într-o sală împreună cu reprezentantul scoțian al angajatorului și tocmai terminase încă un test. I s-a spus că a greșit absolut toate exercițiile de matematică din respectivul examen. Poate că nu știe perfect limba engleză, însă matematica o mănâncă pe pâine, iar problemele erau de clasa a treia,

Read More

Primul zbor cu avionul – Jurnal scoțian

Este infinită puterea omului de a se adapta și de a face față provocărilor care îi ies în cale de-a lungul vieții. Influențat probabil de filme și de văicărelile altora, susținea sus și tare că nu se va urca niciodată în avion, că va alege întotdeauna calea mai lungă și mai complicată dacă va trebui să treacă granițele țării. Totuși, mă străduisem să îi implantez undeva în adâncul minții ideea că avionul este un mijloc de transport sigur, comod și rapid, ba uneori chiar și mai ieftin decât trenul sau autocarul.

Presat de nevoia de a ajunge repede și de căldurile năucitoare ale sfârșitului de iunie, a acceptat să își cumpere bilet de avion. A rămas calm și vesel până în clipa când ne-am apropiat de aeroport. Atunci au dat năvală temerile mai mult sau mai puțin justificate. M-am temut că nu va face față călătoriei, că emoțiile îl vor împiedica să se bucure de primul său zbor sau chiar mai rău, că va avea nevoie de calmante pentru a trece cu bine hopul.

Read More