Skip to main content

Devoratorul de cărţi

Cărți ieftine și bune.

libris.ro

Nu aveam cu cine să îl las acasă, iar la grădiniţă îmi era greu să îl duc, în primul rând din cauza programului pe care îl aveam la serviciu, aşa că îl luam cu mine.  Învăţase să citească şi, când obosea de atâta joacă, se aşeza lângă mine pe un scaun şi deschidea o carte. Pentru că îşi făcuse obiceiul de a lua “la serviciu” măcar o carte, deşi avea doar 5-6 anişori. La fiecare salariu, mergeam ţinându-ne de mână prin oraş, să cumpărăm cărţi pentru copii. Printre primele cărţi de care îmi aduc aminte că le-a citit au fost Colţ Alb şi Chemarea străbunilor, ambele scrise de Jack London. Nu conta câţi bani ne mai rămâneau pentru alte activităţi, important era să aibă ce să citească “devoratorul de cărţi”, cum îi spuneam pe atunci.

Mai târziu, după ce a închis ultimul volum din seria Harry Potter, de J. K. Rowling, a decis că nu va mai citi niciodată, pentru că nimeni nu va putea să egaleze talentul scriitoarei britanice. Şi s-a ţinut de cuvânt câţiva ani. Până când a descoperit cărţile ştiinţifico-fantastice. În această vacanţă a citit mai multe decât mine, ne-am luat şi la întrecere, să vedem care termină primul cartea Cowl, scrisă de Neal Asher. A terminat-o înaintea mea. Ne face o plăcere deosebită să discutăm pe marginea cărţilor, la sfârsitul fiecărui capitol şi mai ales după ce le terminăm. Dar în vara asta nu am cumpărat nici măcar o carte, ci doar am împrumutat de la bibliotecă.

 Acum vreo doi, trei ani, ne-am întâlnit întâmplător cu o veche cunoştinţă şi am stat un pic la bârfă. Doamna avea o carte în mână, abia cumpărată împreună cu ziarul Adevărul. Atât eu, cât şi Ionuţ am început să ne dăm cu părerea despre carte, iar doamna ne-a oprit, spunând că nu îşi cumpără cărţile pentru a le citi, ci pentru a-şi face o bibliotecă frumoasă, de care să se mire toţi cei care o vizitează. Nici eu, nici copilul meu nu avem obiceiul de a jigni oamenii, dar răspunsul ei a fost atât de surprinzător, încât ne-am uitat unul la celălalt şi am început să râdem. Nu ştiu ce a înţeles din râsul nostru, pentru că s-a scuzat repede şi a plecat.

Voi ce părere aveţi? Oamenii mai cumpără cărţi? Din ce motive credeţi că le cumpără?