Skip to main content

Știți de ce nu mai ninge?

Era deja jumătatea lui ianuarie 2014 și iarna refuza să coboare peste orașul prăfuit. Oamenii petrecuseră sărbători ciudate, mult prea călduroase, fără pic de zăpadă. Copiii suferiseră cel mai tare. Așteptaseră vacanța de iarnă, convinși că se vor juca în zăpadă, că se vor bulgări și vor înalța cazemate, că vor face derdelușuri și oameni de zăpadă. Numai că ciudata iarnă le dăduse toate planurile peste cap. Stăteau ascunși în case și își aminteau peripețiile din anii trecuți. De ce nu mai venea zăpadă? De ce nu mai ningea?

În oraș era cineva care știa răspunsul, dar cine stătea să asculte, când toți erau grăbiți, preocupați de propriile probleme? Văzând că prea puțini se opresc să îi asculte vorbele, fata care avea răspunsul s-a gândit că ar fi bine să îl scrie pe blog. Era convinsă că atât copiii, cât și adulții, în pauze ar fi intrat pe internet, în căutarea adevărului. Oare vor ajunge pe blogul ei, întrebând de ce nu mai ninge? Vor avea răbdare să citească povestea oamenilor de zăpadă?

Fusese un an geros, cu zăpezi abundente. Adulții se săturaseră de atâta ghețuș, de facturile prea mari plătite pentru încălzirea caselor, de prea multele răceli tratate cu medicamente. Se uitau dimineața spre cer și se întrebau cât mai are de gând să ningă peste pământul deja acoperit de straturi alternative de zăpadă și gheață. Dar ei, copiii, nu își încăpeau în piele de fericire. Moș Crăciun fusese darnic, le adusese tot ce îi ceruseră, iar baba iarna le făcea surprize noapte de noapte, așternând noi pături de omăt.

Numai că orice bucurie se mai domolește, dacă vine la fel în fiecare zi. După un timp destul de îndelungat, copiii s-au plictisit de fulgii care cădeau pe obrajii înghețați, de patinoarele improvizate în fața blocurilor, de oamenii de zăpadă ce semănau cu niște bătrâni nemișcați, apatici. Au început să arunce cu bulgări în ei, să îi lovească cu picioarele, să le scoată ochii și nasurile, să îi trântească la pământ. În acea noapte, toți oamenii de zăpadă din oraș s-au adunat sub bradul din centru. Fiecare avea o poveste și o lacrimă de împărtășit cu ceilalți.

Au plâns și s-au rugat. S-au rugat la bunica lor, iarna cea aspră. S-au rugat la mama lor, zăpada cea pură. Au jurat că vor face orice, numai să nu mai ajungă între copiii orașului prăfuit. Erau atât de răi și de nepăsători la suferințele oamenilor de zăpadă! Iarna s-a retras pentru o zi și a stat mult de vorbă cu fiica sa, neaua imaculată. La final, au decis să construiască un orășel curat și vesel, în care să se adăpostească toți oamenii de zăpadă. Este un loc ascuns, ce nu poate fi găsit de nici un adult. Puțini copii află unde se ascund acum oamenii de zăpadă.

Acești copii sunt cei buni, sunt norocoșii, sunt aleșii. Ei nu au batjocorit sau distrus niciodată oameni de zăpadă. Doar lor le este dezvăluit locul secret în care se distrează astăzi iarna, zăpada și oamenii cu ochii din nasturi negri. Acum, că ați aflat de ce nu mai ninge, trebuie doar să faceți o mică promisiune, pentru a afla unde este orașul oamenilor de zăpadă. Trebuie să jurați că nu veți mai distruge oamenii de zăpadă, iar eu vă voi da adresa orășelului!

oameni de zapada

 

Comments
  • Raluca M. January 21, 2014 at 6:09 am

    Pe principiul: “iesi copile cu parul balai si razi la soare!”, doar cu zapada…

    Ce frumos ar fi sa fie adevarat si sa avem zapada daca facem asa sau ce frumos ar fi sa facem asa, punct!

  • psi January 21, 2014 at 8:57 am

    adevărul este că nu-m iese din cap ideea că de fiecare dată când iarna s-a ascuns, când zăpezile nu au venit, furia oamenilor a dus la sânge…
    şi mă tem tare mult.

  • Andreea D. January 21, 2014 at 9:42 am

    Să ştii, după ce acum doi ani ne-am plâns (şi-am blestemat) de prea multă zăpadă, zăpada aia din februarie-martie şi cât pe ce să ne prindă Paştele cu zâpadă, acum plângem de lipsa ei.
    La meteo auzisem că s-ar putea să înceapă fulguielile…aşteptăm să vede.

  • Radu January 21, 2014 at 12:10 pm

    Şi când o veni zăpada! 🙂

  • Bogdan Daradan January 21, 2014 at 12:40 pm

    si…pana la urma…de ce nu mai ninge???:)

  • Adriana January 21, 2014 at 4:40 pm

    Povestea aceasta nu o voi uita never-ever! E foarte frumoasa, dar mie să nu imi spui unde se ascund oamenii de zapada sau neaua. Nu imi pasa! Eu ştiu că va veni şi că anul acesta nu i-am simtit lipsa chiar dacă e nefiresc!

  • vavaly January 21, 2014 at 7:18 pm

    noi suntem copii cuminţi. si acum ducem dorul singurului om de zăpadă pe care am apucat să îl vedem anul acesta. cred că iarna vrea să ne atragă atenţia că atunci când vine ne plângem de ea şi vrea să ne arate cum este fără prezenţa ei. să o primim aşa cum se cuvine.
    o poveste superbă, Vienela.

  • Javra January 21, 2014 at 11:19 pm

    Adevărul e că iarna asta încă n-am văzut făcându-se oameni de zăpadă.
    Despre operaţiunea inversă, nu-mi aduc aminte să fi distrus un om de zăpadă.
    Aşa cum nici castelele de nisip de pe plajă nu le-am stricat.

  • Javra January 21, 2014 at 11:23 pm

    Poza e superbă.

  • Unghiile și Moș Crăciun | Iubesc Viaţa January 23, 2014 at 10:31 am

    […] sâc-sâc, postând imagini cu iarna care venise în orașul ei, după ce am încercat să aflu de ce nu mai ninge, astăzi m-am trezit și am văzut alb în fața ochilor (nu vă mai spun că eram și eu albă ca […]

  • 10 propoziții despre iarnă | Iubesc Viaţa January 27, 2014 at 10:37 pm

    […] fiecare iarnă copiii fac oameni de zăpadă, tăvălind bulgări prin […]

  • […] Știți de ce nu mai ninge? […]

  • Omul de zăpadă | Iubesc Viaţa February 11, 2014 at 7:33 pm

    […] Dacă doriți și alte compuneri, am scris aici despre Oameni de zapadă. […]

  • elly weiss February 22, 2014 at 9:22 pm

    Desi povestea e foarte frumoasa, nu vreau sa stiu unde se ascund oamenii de zapada 🙂 Nu vreau iarna nici in vis.
    Si imaginea e superba. 🙂

  • […] Ninsoarea din acea zi îi transformase pe oameni în oameni de zăpadă mobili ce îşi căutau locul potrivit. Sub lumina felinarelor se putea observa că  unii aveau morcovul în cur, iar altora li se spărgeau oalele în cap. Pe la colţuri se şoptea că dreptatea umblă, de când e lumea, cu capul spart. Ştiţi voi, copii, cine stă la colţ? Cel pedepsit, cel temător, cel ostracizat, cel mult prea modest şi cel nepăsător… Restul oamenilor de zăpadă pot fi văzuţi, ţepeni precum morcovul îngheţat, sub lumina galbenă a felinarului, unde cred ei că vor putea prinde şi o rază de căldură. […]

  • Florin November 7, 2016 at 2:00 am

    Nu mai ninge de craciun pentru ca noi oamenii am devenit prea rai, dar totusi, frumos mod de a ne arata asta!

  • Post a comment

    Threaded commenting powered by interconnect/it code.