Skip to main content

Speologul

Tipul subţirel, dar bine legat, care tocmai trecea pe sub balconul ei în drum spre universitate, fusese un copil retras, timid, impresionabil, pe care mama lui  îl protejase excesiv, probabil dintr-un greşit sentiment de vinovăţie.

Îl cunoştea de când se născuse, îi dusese cadouri la fiecare aniversare, îi urmărise pas cu pas creşterea şi maturizarea. Locuiau în acelaşi bloc şi era prietenă cu mama lui. Femei singure, aproape de vârsta pensionării, ea divorţată, fără copii, vecina nemăritată şi rămasă cu acest copil, acum sărit de 30 de ani. Era singuratic şi părea că urăşte oamenii. Se făcuse speolog, tocmai pentru a evita să lucreze şi să trăiască în compania prea multor fiinţe, marcat de copilăria tristă, de marginalizarea pe care o simţise în fiecare clipă a vieţii lui.

Devenise un bărbat de o frumuseţe uluitoare, cu mers elastic şi trăsături perfect proporţionate. Dar ce folos, dacă oamenii vedeau în primul rând culoarea întunecată a pielii ca de metis, dacă unii încă îşi aminteau, râzând în barbă, greşeala din tinereţea mamei lui? Tânara liceană se îndrăgostise nebuneşte de un student venit de pe meleaguri străine, crezuse în promisiunile lui, ascultase fericită declaraţiile de dragoste fierbinţi şi ii făcuse un copil. S-a aflat repede în oraş că tatăl dispăruse fără urmă, că tânara eleva nu ştia de fapt nimic despre el şi că făcuse un copil din flori, aproape negru. Unii spuneau că tatăl ar fi fost african, alţii şopteau ceva despre un indo-chinez, dar de fapt nimeni nu ştia nimic concret.

Ruşinea pogorâse asupra ei şi a familiei, iar băiatul crescuse într-o atmosferă tensionată, plină de reproşuri şi regrete. Nici măcar nu au încercat să îl caute pe tatăl “dezertor” , pe cel care adusese necazul în familia lor, în apartamentul cu aer dezolant. S-au chinuit să îl crească, i-au oferit tot ce au putut, deşi bunicii îl priviseră mereu cu un oarecare reproş în ochi, de parcă ar fi avut vreo vină că intrase în viaţa lor neinvitat.

Anul trecut, băiatul se îndrăgostise de o colegă bioloagă. Urmau să se căsătorească în primăvară. Dar până atunci avea de gând să îşi găsească tatăl, să îşi cunoască originile, iar pentru asta plănuise să se întâlnească cu mama lui la universitate, să verifice arhivele, încercând să dea de urma lui.

Femeia stă pe balcon, urmărindu-i paşii elastici, până dispare după colţ, apoi intră în casă tulburată, meditând la răutatea oamenilor ce calcă în picioare destinele altor oameni, la nepăsarea cu care îşi tratează semenii, la imobilitatea ca de piatră de pe obrazul tânărului.

Comments
  • Degustibus October 8, 2012 at 4:13 pm

    Imi pare bine ca ti-am descoperit blogul, imi place cum scrii, iar cum cei ce iubesc vinul iubesc si viata, cu siguranta am sa te mai vizitez!

    • Vienela October 9, 2012 at 3:58 am

      Dar nu intotdeauna cei care iubesc viata iubesc si vinul. :))
      Bine ai venit!

  • Probiu October 8, 2012 at 4:30 pm

    Gresit! Nu s-a facut speolog, s-a facut prezentator TV, actor… 🙂

    • Vienela October 9, 2012 at 3:58 am

      Poate ar fi avut succes ca manelist. :))

  • Vladen October 8, 2012 at 4:58 pm

    Stai linistita ca nu e necesar sa ai obrazul mai masliniu ca lumea sa-si faca pareri preconcepute despre tine :D. Eu-s blond, slab si cu ochii dupa standard, albastrii. Dar de cand am pus in piciorul in patria romana.. am patit-o intens :)). Vreo 5-6 ani la rand si chiar si acum cand indraznesc sa apar in vacante. Mai ales la inceput, cand nah…, aveam accent :D. Ala care zgandare orice ureche de roman. Cu “uo” si “ie” :D. Am fost trimis inapoi in Basarabia vreun an de zile de fiecare data cand ma duceam sa cumpar ceva din toata Piata Veterani/Amzei :D. Evident la inceput nu pricepeam ce vor aia si ce treaba am eu cu Basarabia (eu-s Moscovit, familia din Petersburg nu din “republici” :D). S-a urlat dupa mine comunist imputit (cu regularitate si cel putin o data pe saptamana). Dupa ce am scapat de accent (multumesc lui Dumnezeu!!!) n-a fost neaparat mult mai bine :D. Nu mai detectau ei, dar le spuneam eu, cand venea vorba. Asa ca:
    1) mi s-a intors spatele categoric, de unde persoana aia ma placea de murea pana cand afla de unde sunt.
    2) am fost intrebat agresiv de tezaur. Aici mereu procedez cum a procedat un clasic al familiei, si anume arat o poza cu turlele aurite ale Kremlinului si zic… “AICI ca la noi monumentele se restaureaza” 😛 (nah, stiu ca nu-i frumos, dar om sunt si eu si ma plictisesc :D).
    3) mi s-a urlat (din nou si din nou si din nou :P) comunist. Chestia asta e in particular amuzanta in cazul meu :)). Dar nah… Sunt si comunist :)). Ba sa vezi ce frumos cand imnul uniunii!! Stiu toate strofele! Vai mie…ce patruns sunt cand trebuie :P.
    4) mi s-au scris mesaje lungi pe blog in care eu, tiitor de standard al natiei, eram violator de mame si bunici, posesor fraudulos de ceasuri multiple, taran, mancator de copii, eunuc comunist, hot, jigodie betiva… si parca mai erau altele, dar astea sunt cele mai dese si favorizate de natia romana :P. A da, am uitat alea legate de chestiuni similare in ce o priveste pe mama :)). Cand i-am aratat si ei o data a ras cu lacrimi, gandindu-se ce viata fericita ar fi avut ea daca gasea vreun barbat asa potent sa-i faca toate alea… :))
    5) mi s-a comunicat, mai ales la ceva ani dupa conflictul Cecen, dar continua (mai rar), ca-s (eu cu natia mea) ucigas de copii. Chestia asta marturisesc ca inca ma atinge si inca vad negru cand o aud.
    6) sunt intrebat cu regularitate de unde dracu’ avem atatea curve de umplu tot occidentul. Mai e femeie in Rusia? 😀
    Nu zic insa, fereasca sfantu’, ca m-ar fi afectat prea tare reactiile de mai sus. Pe la inceput poate ca nu eram obisnuit cu genul asta de tratamente, apoi am evoluat rapid, mai ales ca imi era si imi e mila de prostanii ce mi le zic. Ba chiar cumva ii si inteleg. Sunt frustrati saracii si trebuie sa gaseasca un tap ispasitor. Acum, la varsta asta, mi se cam rupe de parerea oricui despre neamul meu, despre mine sau despre tara mea (cu foarte putine exceptii). Ce vreau sa zic este ca unele neamuri sunt foarte dispuse sa judece tot ce nu vine din sanul lor si fie sa dispretuiasca, fie sa aduleze pana la irational acel ceva :).

    • Vienela October 9, 2012 at 4:03 am

      M-as amuza daca nu ar fi de plans. Are dreptate SLVC, este rusinos, imi vine sa intru in pamant gandindu-ma la semenii mei, care nu pot vedea dincolo de aparente sau de curtea lor.
      Marele tau noroc este ca ai capul pe umeri, ca poti face haz de necaz si poti trece mai departe indiferent fata de cainii care latra.
      Imi vine greu sa cred ca fiinte care isi spun “oameni” si vorbesc despre drepturi, despre umanitate, despre bunatate, pot avea asemenea reactii.

    • mixy October 9, 2012 at 9:53 am

      nu cred că naţia română e de vină, ci prostimea. D-ăştia se găsesc în orice naţie şi dacă se educă în continuare la fel de proşti… e trist.

      • Vienela October 10, 2012 at 6:02 pm

        Chiar sunt curioasa ce fel de oameni erau cei care l-au tratat in acest fel pe Vladimir. Nu cred ca erau din “prostime”.

  • silavaracald October 8, 2012 at 5:42 pm

    @Vladen
    E absolut impresionant ce ai povestit aici.
    Dacă aș putea, mi-aș cere iertare în numele tuturor românilor care te-au ofensat vreodată cu sau fără voie. Mai mult cu decât fără, din păcate.
    Regretabil. Fără să vreau, în situații de genul acesta îmi amintesc vorbele unui mare om: ”Nu mi-e rușine că sunt român, ci că alții sunt.”
    🙁

    • Vienela October 9, 2012 at 4:05 am

      Ma intreb ce fel de “oameni” sunt cei care gandesc si se poarta asa… Incerc sa imi dau seama din ce patura sociala vin, in ce fel isi traiesc trista lor viata si nu reusesc.

  • pandhora October 8, 2012 at 6:27 pm

    silavaracald a spus exact ce gandesc si eu…
    oamenii sunt limitati,vad ce vor sa vada,inteleg atat cat pot si lovesc din prostie…
    imi pare sincer rau pentru ca acesti oameni urati te-au facut sa vezi ceea ce nu trebuie luat in seama la noi romanii pentru ca nu ne caracterizeaza…ura si nimcnicia…
    si da…”nu mi-e rusine ca sunt roman,ci ca altii sunt”…

    spune-mi ca exista o urmare Vienela ca altfel mor de curiozitate 🙂

    • R_Aspirant October 8, 2012 at 11:08 pm

      Aa, si eu abia astept urmarea ! Ma intereseaza in mod deosebit sa aflu cum se va descurca acel speolog retras din fire sa se descurce cu o relatie umana care poate fi si de interes erotic cu un alt seaman om…ceva cu adevarat complicat, (atat pt speolog cat si pt autorul care il descrie), ba chiar palpitant, la nivel de poveste…si am si speranta, acum ca stiu cat de talentata literar e Vienela, sa fie o prezentare cat mai realista, indiferent de daca va fi cu Happy end sau nu !!

    • Vienela October 9, 2012 at 4:08 am

      Am scris aceasta poveste la indemnul SLVC. Ma voi gandi si la o continuare…
      Intr-un fel, imi pare bine ca am scris-o, macar asa putem incerca sa ne spalam rusinea fata de Vladen, cerandu-ne scuze in numele tuturor romanilor.

      • Vienela October 9, 2012 at 4:11 am

        Rudolph, voi incerca sa gasesc o continuare, desi imi este straina aceasta lume, a celor marginalizati.
        Vreau sa iti multumesc pentru toate incurajarile si laudele pe care mi le-ai adus de-a lungul timpului. Imi dai putere.

  • R_Aspirant October 8, 2012 at 10:55 pm

    Nici o grija, ca nu numai romanii sunt xenofobi…e o chestie, mi se pare, mai mult legata de populatiile care au trait oarecum insular izolate de contactul cu diverse popoare straine si care au si amintiri sau povesti in cap despre traume proprii sau chiar presupus nationale aduse cumva de acei “straini” in trecutul mai mult sau mai putin indepartat…e mai mult o vulnerabilitate decat o dovada de ignoranta reala, deoarece se pare ca poate atinge chiar persoane educate cu o cultura general destul de bogata, desi in fond este tot un fel de ignoranta perceptuala legata de un fel de “orbire” partiala, de un fel de ingustare a campului vizual sau general perceptual, care ignora (mai mult sau mai putin voit) niste informatii posibil clarificatoare. Dar nu toata lumea este motivata pt a-si largi acel camp perceptual, mai ales daca e cineva preocupat de chestii de baza la limita de supravietuire aproape, e mai greu sa nu fii asa orientat ingust, e o chestie biologica legata de supravietuirea de specie, sa ti se ingusteze asa acel camp perceptual. Adica NU e chiar vina cuiva anume, in nici un caz la nivel de natie, e o chestie care se poate intampla oricum aproape oricui, oricat de tolerant si binevoitor si chiar educat si luminat ar fi chiar din fire. Desigur poate fi si propagat prin diverse propagande, insa in aceste cazuri mai speciale si real mai rare, de interes mai mult istoric, chiar pot fi raspunzatoare mass-media si guvernul tarii respective..in zilele noastre, de cand cu Internetul, sansele pt asa ceva sunt din ce in ce mai scazute oricum.

    • Vienela October 9, 2012 at 4:22 am

      Noi nu putem avea scuza ca am trait separat de restul lumii, daca e sa ne luam dupa ceea ce spune istoria. Suntem chiar prea amestecati…
      Acum imi amintesc ca am auzit, mai ales la oamenii batrani, discutii despre cat de “nenorociti si inumani” sunt rusii, doar pentru ca trecusera printr-un razboi in care nici noi nu am fost sfinti. Dar sa jignesti in asa hal un om care nu a participat la razboi, pe care nu il cunosti si nu ti-a facut nimic sau sa intorci spatele unui om pe care il placeai, doar afland ca este rus, mi se pare o dovada de prostie, nesimtire si blocaj mental.

  • Taraboste October 9, 2012 at 3:31 am

    Lucrurile de la cap se strica …
    In cazul asta de la capul mamei lui, care i-a deformat caracterul si care prin protectia excesiva l-a transformat in personajul de mai sus. Tot ce e mult strica (inclusiv binele).
    Cunosc un astfel de caz si singurul lucru care l-a salvat pe tanar de la aceeasi soarta a fost prezenta unui barbat in familie care a mai deturnat din planurile supra-protectoare ale mamei.

    • Vienela October 9, 2012 at 4:24 am

      Mama lui are cumva o scuza: era ea insasi un copil cand a facut copilul, probabil si ea s-a simtit marginalizata din momentul in care lumea a aflat ca a ramas insarcinata cu un strain care a mai si disparut. Era intr-un fel de asteptat sa incerce sa il protejeze.

  • […] că e rândul tău să povesteşti… Ai făcut vreo farsă cuiva? Ţi-a făcut cineva vreo farsă? CommentsPowered by Facebook […]

  • Vladen October 9, 2012 at 6:16 am

    Zau ca nu-i nevoie sa isi ceara nimeni scuze! Imi pare tare rau daca a sunat a repros, nu voiam in nici un caz asa ceva! Voiam doar sa zic ca ideile preconcepute nu tin doar de aspectul exterior (desi sunt convins ca un fenotip diferit le alimenteaza), pot fi si induse de parerea generala despre o natie. In nici un caz nu acuz pe cineva de aici! Cu foarte mici exceptii, in grupul de bloguri pe care am fost si eu cat de cat activ, n-am luat suturi in fund pe motiv de natie, desi schimbari finute de perceptie am mai observat din cand in cand, dar nimic la nivel violent, poate vreunul-doua dispreturi (ceea ce nu ma impiedica sa pestilentiez in continuare persoanele respective, dar marturisesc ca si exact de aia :D).
    Ideea e ca nu ma pot supara (sau nu prea indelung) cand patesc chestiile de mai sus. Fiindca imi mi-e mai mult mila de oamenii astia. Din motivele explicate perfect de Rudolph. Sunt oameni chinuiti, cu probleme. Cu exceptia psihopatilor, eu-s de parere ca umanii sunt “buni”, dar ca devin “rai” cand sunt pusi la zis sau frustrati. Cineva care are atata inversunare impotriva unei natii pe care de fapt nu o cunoaste, e chinuit sigur. Are alte frustrari si a gasit o metoda sa le canalizeze. Din nefericire nu-i prea eficienta.
    In plus, nu pot sa nu ma gandesc ca renumele nu foarte stralucit al natiei mele in Romania are probabil si niste baze reale construite cu grija de stramosii mei… frustrati :). Luati de la mama de acasa si dusi incolonati sa lupte cu neamtu’ in Romania. Avand in vedere ca si ei erau la limita subzistentei, departe de acasa, foarte tineri, needucati si speriati, sigur si-au refulat fricile pe populatia locala. Stiu mie ce frica imi era cand am fost in armata. Deci pe undeva renumele e meritat. In plus nici o tara care s-a zbatut sa existe nu suporta vecinul “imperial”. Asa cum nici tarile mici ale Americii de Sud nu-i iubesc prea tare pe Americani. De regula eu cu respectivii care-mi urla magariile descrise mai sus am urmatoarele atitudini: (1) fac misto cum am facut cu doamna troll Gabriella (foarte dedicat anti-rusa, vezi pe blog :D), (2) ignor fiindca nu ma intereseaza persoana, (3) incerc sa ii farmec si sa le schimb opinia, fiindca deh, suntem multi din natia aia si extrem de variati, traind intr-o tara mai mare decat un continent. Chiar nu suntem toti la fel :D.

    • Vienela October 10, 2012 at 6:18 pm

      Nu, nu a sunat ca un repros, dar orice om normal se simte jenat auzind de ce au fost capabili conationalii lui.
      Mai degraba ii inteleg pe soldatii rusi decat pe cei de seama mea, care nu au prins nici un razboi, dar au auzit povesti despre atrocitatile comise de rusi.
      Noi urmarim des pe youtube nebuniile facute de ai tai. Ne miram de curajul (sau inconstienta) lor, radem de tampeniile pe care le fac si asta ii face sa para umani, sa impresioneze. Ne sunt dragi.
      Nu o pot uita pe Gabriella, este prea cretina si de plans. :))

      • Vladen October 10, 2012 at 11:53 pm

        Mda…stiu ce zici, vezi sa nu dai si de mine pe acolo pe youtube :)). Ca nu-s mai breaz :)).

  • OchiiVerzi October 9, 2012 at 2:56 pm

    Nu stiu daca ti-am mai zis dar … ai asa un stil de a scrie 😀 cate detalii plastice, cat de frumos. Mie mereu mi-a placut sa citesc ce scrii, ai un mod deosebit care pe mine personal ma atrage.

    • Vienela October 10, 2012 at 6:19 pm

      La fel cum si eu ma simt atrasa de felul in care scrii tu. :))
      Multumesc mult, OchiiVerzi.

  • La Fee October 9, 2012 at 4:09 pm

    Hm, suntem cuminti! Meritam continuarea! D))

    • Vienela October 10, 2012 at 6:21 pm

      Voi incerca, desi initial am vrut doar sa ii raspund lui SLVC. :))

  • elly weiss October 9, 2012 at 11:25 pm

    Nu stiu unde traiesc atatia oameni intoleranti… Pe strada mea nu. Aici poate sa fie facuta putina bascalie de oamenii betivi sau lenesi…in rest nimic. Poate am mai scris, am niste vecini tigani, peste drum, putin in diagonala. Nimeni nu le spune asa, nimeni nu i-a stigmatizat. Si-s veniti aici, nu nascuti pe strada noastra. Au doua fete studente… O familie normala. El e putin cam betiv…doar asta i s-ar putea reprosa, altceva nimic.
    In fine…stiu sigur ca la noi speologul tau ar fi fost privit cu simpatie 🙂 Avem si fete cu copii din flori, cum se spune…si tot felul de lucruri umane. Inclin sa cred, daca e o poveste cu un sambure de adevar, ca mama lui e de vina. Adolescenta a fost cand l-a nascut. Apoi a crescut si ea…Daca avea minte, trebuia sa-i vina la cap. Mai devreme sau mai tarziu…

    • R_Aspirant October 10, 2012 at 12:44 am

      Nu neaparat daca crescut si ea la randul ei cu o grea mostenire…ca am remarcat ca Vienela pomenise si de bunicii (parintii mamei) si ei oarecum cam suspiciosi fata de “straini” (care intr-adevar nu trebuie neaparat sa reprezinte o etnie diferita, ci pur si simplu un fel de ins sau grup perceput ca fiind intrus sau posibil ostil, care e oarecum amenintator pt un status quo stabil oarecare)…adica paranoia se cam mosteneste si ea, mai ales daca ambii parinti sunt cam asa, plus am citit chiar recent (intr-o revista de popularizare stiintifica) ca copiii supraprotejati chiar pot dezvolta niste conexiuni reale structurale deficitare in lobii frontali, care ii fac asa chiar ireversibil mai retrasi si incompetenti social din fire…deci speologul ala, zau, saracul, chiar pare sa fi avut atat genetica cat si mediul impotriva lui…numai ca eu, fiind optimist (pana la naivitate + desigur spalat pe creier de Hollywood) din fire, sper mereu ca maj eroilor de interes pt mine sa reuseasca sa invinga statisticile + sustin din toata inima si breasla speologilor, (alaturi de toate celelalte meserii ale oamenilor interesati de munca, inclusiv cele fara calificare), si cred ca acel personaj si-a ales chiar o meserie potrivita pt el…singurul lucru in legatura cu care ramasesem curios era cum se va descurca cu o relatie intima in caz ca devine o femeie interesata de el, de aia abia asteptam cu sufletul la gura sa vad ce se intampla !!

      De altfel, in acel context, ce naiba se poate intampla decat ca va avea si el cateva luni mai relaxate si pe urma, probabil, (daca povestea se petrece in zilele noastre), va fi parasit de acea femeie, eventual dupa ce si ea va ramane insarcinata cu el, insa netolerand sa mai traiasca cu el si cu mama lui cu tot, etc….vezi film horror Psycho ! Din fericire, in real life, lucrurile se mai pot rezolva si altfel, chiar cu posibil Happy ending, poate are speologul norocul ca acea femeie interesata de el sa fie mai simpla sau mai lenesa din fire, si sa ramana cu el si cu copil cu totul + copilul sa mosteneasca mai putin de la tata si mai mult de la mama…am citit (pe Internet) ca maj barbatilor in general se ataseaza prefrential de femei mai simple decat ei, ca e mai comod pt agenda proprie + ajuta la stabilitate de cuplu…

      …zau, eu personal stau in sincera admiratie de nivel de gura cascata ca Vitelul la Poarta Noua cand vad cat de tare s-a straduit mama Natura sa ajute in modul cat mai tolerant + beneficent posibil, (cf idei bunul D-zeu daca suntem credinciosi, sau de una singura daca suntem atei pagani adoratori de mama Natura), atatia oameni atat de diversi sa supravietuiasca de-a lungul timpurilor, si cei mai vulnerabili, si speologii, si aristocratii, si expertii snobi, si constiinciosii, si indolentii, si cartoforii aventurieri, si anxiosii lasi, si elevii mediocri, si premintele clasei, si artistii, si aia mai lipsiti de imaginatie, etc., etc., nu mai vorbim de gay, la ce naiba or mai folosi si aia de tot exista asa incontinuu desi nu par a contribui mai nici o iota la indatorirea de baza a omenirii, aceea de a-si reproduce specia pe Terra, insa totusi se pare ca sunt utili pt a participa constiincios la programul Diversitatii numit Evolutie de dl Charles Darwin, macar cu tinutul vreunei pancarte asa din loc in loc, sau macar a vreunui balon colorat tinut in mana cu ajutorul unei sforicele de ADN, (ca balonul ca balonul, se mai sparge, se mai desumfla, dar totusi nu cred ca strica nimanui un surplus de ADN uman, nu se stie niciodata ce se poate intampla…mai ales de cand cu d-nii regizori SF Ridley Scott si Cameron…).

      • R_Aspirant October 10, 2012 at 12:54 am

        P.S. @ Elly W: zau, NU mi-a incasunat pe tine, dar efectiv m-a inspirat comentariul tau, plus inca astept sa aflu de ce nu il poti suferi pe dl James Blunt, ca am si intrebat acolo unde ai zis ca el reprezinta un cosmar pt tine, si efectiv am ramas intrigat, acum i-am citit si biografia de pe wikipedia ca sa aflu daca o fi facut ceva mai controversial la viata lui, (ca eu zau nu stiam decat de 2 cantece care mi s-au parut destul de inocente, ala cu Love, love, love, si celalalt, ce-i drept oarecum mai trist, dar totusi tolerabil si ala, Good bye my lover), dar nu stiam daca nu cumva este vorba de calitatile lui vocale, sau de genul de muzica pe care il canta, sau poate de faptul ca a incercat sa isi “vanda” sora pe e-Bay, (desi a fost cu Happy ending pana la urma pt toata lumea, ca a “cumparat-o” chiar unul cu care s-a casatorit pana la urma si si acum sunt impreuna si vor fi, sper, si in continuare fericiti pana la adanci batranete).

        • elly weiss October 10, 2012 at 3:27 pm

          @Rudolph, ce ingenuu esti! 🙂
          Nu-mi place genul ala lesinat de muzica. E o oroare si nu sunt singura de aceasta parere. Era acum cativa ani o melodie de-a lui, ca n-am putut sa-mi incarc memoria cu numele ei, o melodie de care nici in gaura de sarpe nu puteai scapa. Daca ma duc pe Youtube o gasesc dar omul nu merita nici atat din punctul meu de vedere la cat mi-a maltratat auzul. 😉 Ceva cu beautiful…parca.
          Aia cu sora acum o aflu. Nu ma intereseaza ce-a facut cata vreme n-a omorat pe cineva. :))

          • Vienela October 10, 2012 at 6:36 pm

            Rudolph, mai mult decat cunostintele acumulate pe parcursul vietii, uneori conteaza ceea ce ti-a fost insuflat de familia. Deci omul chiar avea scuze sa evite oamenii. Plus ca evenimentele din copilarie ne marcheaza mai mult decat suntem dispusi sa recunoastem. Daca a intalnit baieti rautaciosi, care sa ii spuna cate ceva despre origini, clar s-a simtit ultimul om.
            Voi incerca sa gasesc o continuare acestei povesti. 😉
            Imi place mult incheierea ta, legata de gay. :)) Ar fi distractiv ca la un moment dat, omenirea sa depinda de ei. :))

          • Vienela October 10, 2012 at 6:38 pm

            Ah, am uitat de James Blunt. Numele nu imi spunea mare lucru, dar m-am deranjat sa il caut. Ii stiu melodiile, sunt placute, nu am chiar nimic cu ele, dar nu prea este genul pe care sa il ascult non stop.
            Elly este uneori prea directa, dar asta face parte din farmecul ei.

    • Vienela October 10, 2012 at 6:26 pm

      Auzeam si eu la bunica mea ca rusii au fost cruzi in razboi, dar nu era chiar atat de pornita. In schimb, mama mea cand aude ceva de rusi, isi face cruci, sa nu inceapa vreun razboi cu ei. Au marcat-o povestile spuse de bunica.
      Cand eram in liceu, despre o colega de la o alta clasa se auzise ca facea rost de bani distrand un student african de la UPG (pe atunci IPG). Toate fetele o ocoleau, era o rusine sa fii vazuta vorbind cu ea. Cum ar fi fost daca facea si un copil?

      • Vladen October 10, 2012 at 11:51 pm

        Oricine e crud in razboi. Razboaiele sunt pornite si gandite de mosi, dar luptate de tineri. Adica si necopti la cap, si cu dor de mama, si deosebiti de cinici. Iar in al doilea razboi mondial aveam ce plati. Ca nici nemtii n-au fost domnisoare de pension cand au intrat peste noi, iti dai seama :D. Era frica, frustrare si oboseala acolo. Dar nu vezi ca nici ‘ubitii de stapanii lumii de americani nu-s mai breji? Se pare ca gradul de civilizatie nu ajuta cine stie ce o armata de invazie. Genele isi spun cuvantul mai ceva ca educatia.
        P.S: Promit ca daca trec vreodata pe la tine, bat la usa, nu dau buzna :P.

  • Speologul 2 | Iubesc Viaţa October 12, 2012 at 6:31 am

    […] un copil? Că acel copil a crescut dorindu-şi un tată? Că mamă şi fiu au suferit în tăcere, marginalizaţi de societate? Că acel copil, care acum e mare, ar vrea să îl cunoască pe băiatul de atunci, să îl […]

  • Post a comment

    Threaded commenting powered by interconnect/it code.