Şi medicii mor…

      Doctoriţa de familie a mamei mele a murit într-una din zilele trecute de cancer generalizat, boală de care nu s-a ştiut până în ultima clipă.
      Era o femeie frumoasă, senină, de o fineţe rar întâlnită. Deşi era bună în meseria ei, părerea mea este că îşi greşise cariera. Ar fi putut fi un bun psiholog, educatoare la grădiniţă sau actriţă.
      Stăteai ore în şir la uşa cabinetului pentru o scutire sau o reţetă, dar când îţi venea rândul să intri uitai tot.
      Era calmă, avea întotdeauna sfaturi pentru diverse probleme(unele fără nici o legătură cu medicina) şi nu uita să întrebe niciodată de toată familia, incluşi căţelul şi purcelul. Îi plăcea să vorbească şi vorbea bine, ştia să asculte şi să citească “printre vorbe”. Era o adevărată plăcere să discuţi cu ea.


      Să-i fie ţărâna uşoară doamnei doctor Bosoi! Condoleanţe familiei!


PS: oare cum se procedează în astfel de cazuri, cum îi găsim alt medic de familie mamei mele?