Skip to main content

Să le dăm papucii

Domnul iese nervos, trântind ușa de la intrarea în hotel. Nu înțelege de ce nu poate avea liniște nici măcar în concediu, mai ales că era primul concediu adevărat, după mai bine de zece ani. Nu, nu îi trece prin cap să dea vina pe copil. El este mic și nevinovat. Puțin cam răsfățat, însă asta e tot din vina soției. Cum de i-a trecut prin cap ca, încă din prima zi, să se facă de rușine cerând de la personalul hotelului o pereche de papuci baie pentru copil, să îi ia acasă? Ce, prin magazine nu se găsesc asemenea papuci, în care piciorul să stea comod? Și de ce trebuie să faca el treburile grele mereu?

Își aprinde o țigară, încă bombănind în sinea lui și se oprește pe o bancă. Și dacă acești papuci sunt concepuți special pentru hoteluri? Dacă nu se găsesc pe toate drumurile, prin toate magazinele? De unde să scoată el, când își vor termina vacanța, papuci pentru răsfățatii lui, soția și copilul? Îi vine în minte un joc de cuvinte și aproape că zâmbește gândindu-se că ”le-ar putea da papucii”. Apoi redevine serios și se frământă, căutând să afle care ar putea fi posibilitățile.

Să caute prin magazine, da. Dar ce, ăsta mai este concediu, dacă îl petrece căutând papuci de baie? Ce situatie! Poate că ar trebui să fie mai hotărât în discuțiile cu soția. Sau poate că ar trebui să stea mai mult timp cu copilul, pentru a-i scoate mofturile din cap. Auzi la el, să plângă pentru o pereche de papuci din hotel, când are acasă atâtea? Poate că soluția ar putea fi cea sugerată de soție, să vorbească la recepție, să afle cine este persoana care se ocupă de aprovizionare. Așa ar afla repede unde pot fi găsiți și cumpărați.

La recepția hotelului, surpriză! Papucii de baie din frotir din TNT, care îi plăceau atât de mult copilului, erau gândiți ca fiind de unică folosință. Puteau fi folosiți la piscină, puteau fi brodați și nu era greu de făcut rost de ei. Domnișoara, îndatoritoare, i-a vorbit despre site-ul de unde comanda administrația hotelul papuci de baie și i-a spus că erau destinați atât unităților de cazare, cât și utilizatorilor casnici, deci putea face comanda oricând ar fi dorit. Domnul i-a mulțumit frumos și a plănuit să urce în cameră, să o necăjească puțin pe soție. Dar văzând chipul dezamăgit al copilului, a desfăcut brațele și le-a zâmbit fericit: vor avea și ei papuci de baie de unică folosință.

Comments
  • Andreea January 23, 2014 at 10:43 am

    Hahaha… ce dragut! Dar, da, ai dreptate. Parintii fac nenumarate sacrificii pentru micutii lor domni Goe:)

    • Vienela January 23, 2014 at 11:41 am

      Uitand ca aceasta e calea cea mai sigura spre a transforma copilul intr-un tanar neputincios.

  • […] Îi dam papuci lui bebe după ce învață să meargă în picioare, după ce suntem siguri că este stăpân pe picioarele sale, că își poate menține echilibrul și că poate ridica piciorul suficient, pentru a nu se împiedica. Vom avea mare grijă la papucii pe care îi dăm lui bebe (ca să folosesc exprimarea aleasă de mămica sau tăticul ce a căutat așa ceva pe net). Să nu fie prea grei, să stea fix în piciorușe, să poată fi descălțați ușor, fără ca totuși copilul să îi piardă prin casă în timp ce merge. […]

  • Post a comment

    Threaded commenting powered by interconnect/it code.