Skip to main content

Poveste colectivă – te aștept în echipa mea

De câte ori, citind un text / o carte, nu ai simțit că autorul ar fi putut să îl / o scrie altfel sau chiar că tu ai fi putut aduce un suflu nou unei anumite povești? De câte ori nu te-a enervat finalul lăsat în coadă de pește? De câte ori te-au deranjat descrierile mult prea ample? De câte ori ai plâns pentru că finalul era tragic sau, din contră, te-ai îngălbenit văzându-l mult prea siropos? De câte ori ai considerat că povestea ar fi putut continua la nesfârșit ori că s-ar fi putut ramifica din anumite puncte?

Iată că acum ai ocazia de a scrie părți dintr-o poveste, de a duce firul unde și cum crezi de cuviință, de a scorni aventuri, de a da viață unor noi personaje, de a descrie lumi pe care le cunoști sau de a inventa altele, de a face tot ce îți trece prin cap cu ele.

Este un simplu joc, un mod nou de a te relaxa, de a-ți pune mintea la treabă, de a încerca să scrii și altceva. Pentru că povestea colectivă deja începută s-a ramificat mult, autorii episoadelor de până acum au decis, de comun acord, să deschidă un blog nou, Blog de joacă. După cum îi spune chiar numele, este un blog pe care sperăm să putem aduna atât oameni dornici de joacă virtuală, cât și povești, idei de jocuri, lepșe etc. 

Nu voi face nominalizări. Sunt mulți bloggeri care scriu bine, care au imaginație bogată, care nu se tem să încerce lucruri noi. Dacă te recunoști în descriere, dacă vrei să intri în joc, “te aștept în echipa mea”. 🙂

Povestea lui Calmy este colectivă, o poţi continua din care punct / episod vrei, rezumându-te la o contribuţie între 50 şi 150 de cuvinte. Cum povestea curge, deja, pe mai multe fire epice, te rugăm să anunţi continuarea ta într-un comentariu – lasă un link pe noul blog prezentat mai sus, în subpagina firului epic continuat.

Comments
  • Grişka September 13, 2016 at 11:26 am

    Când o să am timp, o să scriu şi eu! Sunt REVOLTAT fiindcă în poveste nu există nicio pisică! Şi, sigur, aş prefera să fie un motan! 😛

  • Grişka September 13, 2016 at 11:29 am

    Ups! Nu citisem ultimul tău episod.
    Gând la gând cu bucurie 🙂
    Trăiască motanul Gustav!!!

    • Vienela September 13, 2016 at 11:30 am

      Sper sa ai timp sa continui… 🙂
      Traiasca motanii! :))

      • Grişka September 13, 2016 at 11:32 am

        Şi eu sper. 🙂
        Şi “ups” era “oops”. Scuze, sunt un motan zăpăcit. 🙂

  • Lazar Ramona September 13, 2016 at 1:47 pm

    pai… daca vad ca povestea nu merge pe drumul pe care as vrea eu inseamna ca nu e gustul meu. nu vreau sa o schimb, mai bine schimb toata cartea 😉

    • Vienela September 13, 2016 at 2:24 pm

      Pai tocmai asta e diferenta. Aici poti transforma povestea dupa bunul plac, ii poti adauga un nou fir oricand, oriunde, oricum.

  • Post a comment

    Threaded commenting powered by interconnect/it code.