Skip to main content

Piese de utilaje

Se spune că perioada cât ești elev (sau student, după caz) este cea mai frumoasă perioadă din viața unui om. Nici prin cap nu îmi trece să contrazic această vorbă, mai ales că am simțit același lucru, cu mici excepții (întâmplari mai puțin plăcute, pe care totuși le-am uitat destul de repede). În liceu, deși nu păreau să fie grele, orele de atelier îmi făceau zile fripte. Nu aveau aparent nici o legătură cu profilul la care eram eu, așa că mă învățasem să trag chiulul cu spor. Nu, nu lipseam de la ore, ci îmi făceam de lucru prin alte părți: mă ofeream să ud florile din atelier, îi făceam mici cumpărături maistrului ce ne era profesor la atelier, făceam ordine prin acte.

Cu toate astea, de lucrările pentru note tot nu scăpam. Așezată la bancul de lucru, în salopetă albastră, cu o bucată de fier bine strânsă în menghină, cu foi pe care erau schițele proiectului, făcute la orele de desen tehnic, mă vedeam nevoită să pilesc, să măsor, să … naiba mai știe ce, pentru a scoate piesa de utilaj dorită de maistru. Nu știu dacă astăzi aș mai putea face o asemenea piesă, chiar și cu toate schițele în față, dar știu exact unde pot fi găsite piese de utilaje de mărimi mult mai mari, și bine-nțeles făcute într-un mod profesionist, pentru profesioniștii din domeniul construcțiilor de drumuri și terasamente.

Mă întreb și acum… Dacă aș fi urmat această cale în viață, oare astăzi aș fi scris pe blog despre piese de utilaje, despre dinți de cupă, piese de motor, lame, șpițuri, dălți, filtre, dinți de freză sau ranforsări cupă? V-aș fi povestit cum arată o piesă în secțiune sau unde se duce pilitura de fier când se duce? Sau nici nu aș fi avut blog, ceea ce mi se pare mult mai probabil?

Spre marele meu noroc, viața mi-a purtat pașii spre o altă lume, așa că am lăsat celor pasionați de acest domeniu loc liber. Pentru cei care au nevoie de piese de utilaje dintre cele enumerate mai sus, spun doar că nu poți face treabă bună dacă nu ai unelte bune. În orice loc al țării vă aflați, puteți primi orice piesă de utilaj doriți, într-un timp foarte scurt și la prețuri foarte bune. Trebuie doar să intrați pe linkul de mai sus și să vă alegeți ceea ce vă trebuie. De restul se ocupă specialiștii…

 

Comments
  • Radu March 4, 2014 at 6:55 am

    Deh, Vienela, eu am făcut pe bune practica atât în liceu cât şi în facultate în uzina 23 August devenită apoi Republica.
    Şi am blog! 😛

    • Vienela March 5, 2014 at 8:05 pm

      🙂 Deci nu ar fi fost probleme si tot blogger m-as fi facut intr-un final… 🙂

  • Mihaela Dămăceanu March 4, 2014 at 7:21 am

    Cam prin clasa a XI-a mă împrietenisem bine cu bibliotecara şi uneori mai mă lua la bibliotecă să o ajut în perioada săptămânilor de practică. Dacă era după mine aş fi mers mereu. Lăcătuş mecanic era calificarea obţinută de noi la absolvirea liceului, însă nimeni din clasă nu a urmat această meserie, deşi pe unii i-o fi ajutat având în vedere că au urmat diverse facultăţi inginereşti.

  • Adrian Manea March 4, 2014 at 10:21 am

    În clasele mai mici, IX şi X, am făcut practică în laboratorul liceului: menghină, tăiat, pilit… şi ce o mai fi fost!
    Prin clasele XI, XII făceam practică în platforma Pipera la Fabrica de Calculatoare. Aşteptam cu mare interes acea practică, să intrăm în contact cu tehnica de calcul din acele vremuri. 🙂

    • Vienela March 5, 2014 at 8:06 pm

      Citind comentariul tau, mi-am dat seama ca tot in clasele IX si X am facut practica in acel atelier… 🙂

  • Javra March 8, 2014 at 11:52 pm

    Am urmat cursurile unui liceu industrial, aşa că am avut parte aşa ceva. Maistrul era prieten cu profesorul de nu mai ştiu ce, care mergea sprijinindu-se în baston. După ce profesorul lua loc, maistrul îi subtiliza bastonul şi ne punea să-l scurtăm cu un centimetru, desigur, pe şest. După două săptămâni, bietul profesor era nevoit să-şi cumpere alt baston şi nu înţelegea ce se întâmplă…

  • Post a comment

    Threaded commenting powered by interconnect/it code.