Skip to main content

Pe cărările întunecate ale vieţii

Cu degete noduroase şi uşor tremurânde, descuie primul sertar al scrinului vechi, a cărui culoare nu se mai poate distinge. Această mişcare face parte din ritualul zilnic pe care bătrâna doamnă îl respectă cu sfinţenie. În interior se află o mică parte a vieţii ei, cea mai frumoasă perioadă, ascunsă în plicurile îngălbenite de vreme, legate cu o sforicică.
Desface funda ce ţine legată micuţa ei comoară, îşi şterge cu mişcări domoale ochelarii şi scoate la iveală, absolut la întâmplare, una dintre scrisori. Parcurge grăbită introducerea şi ajunge la partea emoţionantă. Cum de s-au scurs atâtea decenii de când a fost scrisă şi ei tot i se mai umezesc ochii citind?

 


“Iubita mea, nu trebuie să te îngrijorezi. Va fi o singură zi în care voi lipsi; una singură. Ştii foarte bine că nu vreau să merg, dar pentru binele nostru, pentru ca mama să înceteze cu discuţiile legate de obligaţiile familiale, pentru a avea linişte, voi merge la nunta verişoarei mele.Va fi o altă datorie, aşa cum este şi facultatea, aşa cum sunt toate acele perioade în care suntem nevoiţi să stăm departe unul de celălalt. Ştii că iar te-am visat? Erai aici, în camera de cămin. Purtai o rochiţă vaporoasă, de culoarea florilor de piersic. Părul tău lung se unduia în valuri nervoase pe umeri şi cobora pe sânii fermi, care trezesc mereu animalul din mine. Am deschis ochii tocmai când îţi întindeai mâna spre pătura cu care eram învelit. Încă mai tremur necontrolat. Iubita mea, o dulce ameţeală mă face să rămân în pat, deşi ar trebui să plec la cursuri. Tânjesc după tine, după corpul tău, pe care de atâtea ori l-am simţit când stăteam îmbrăţişaţi în parcul de lângă lac. Trupul tău cald şi parfumat mă înnebuneşte, făcându-mă să visez noapte de noapte chestii pe care ziua nu le gândesc… Încerc să mă calmez şi nu reuşesc.
Chiar şi de la această departare, eşti mai puternică decât voinţa mea. Sunt treaz şi ştiu că eşti departe, într-un oraş prăfuit şi amorţit. Dar te văd aici, lângă mine, îţi simt căldura, îţi simt pielea catifelată şi te doresc tot mai sălbatic… Nu mă lua în seamă, iubito! Îmi va trece. Pentru mine, tu eşti mai mult decât atât. De la tine vreau mai mult decât o simplă zbenguială in pat…”
Bătrâna plânge încetişor în singurătatea casei, întrebându-se cum de a fost în stare să renunţe la o asemenea dragoste, cum de nu a mers până la capăt cu acest băiat, pe care a crezut timp de doi ani că îl iubeşte, pe care crede că şi acum îl iubeşte. S-a lăsat atrasă într-un vârtej din care nu a mai putut ieşi, s-a lăsat amăgită de un alt bărbat, unul pentru care romantismul însemna pierdere de timp.
I-a permis să o aibă la doar câteva zile după ce s-au cunoscut. Era puternic şi brutal, dar de o brutalitate plăcută, masculină. Era mai mereu ironic, dar avea grijă de ea. Nu l-a uitat niciodată pe cel care o iubise atât de mult şi niciodată nu a putut fi pe deplin a altuia. Chiar şi acum, dacă închide ochii, se vede în braţele celui care îi scria despre dorurile lui, despre iubirea lui, despre viitorul lor. Acest viitor a murit în clipa în care ea s-a dăruit altuia, rupând orice legătură cu iubitul care, prin chiar absenţa lui, i-a întunecat cărările vieţii şi i-a răpit dreptul la fericire.

Comments
  • Radu February 8, 2013 at 6:20 am

    Sigur ar trebui sa te gandesti la o cariera in domeniul romanelor de dragoste !

    • Marian February 10, 2013 at 1:54 am

      Chiar ca, pagina cu pagina, 2 azi, 3 alta ieri si una 1 maine si uite asa se poate spune ca ai dat viata unei carti, ar trebui neaparat sa incerci nu ai nimic de pierdut, cu atat mai putin noi cititori, cei ce dorim sa ne bucuram de putina viata prin itnermediul unei lecture bune!

      Tu ce parere ai?

  • Irealia February 8, 2013 at 7:17 am

    Mereu regretăm momentele frumoase și terminate oarecum înainte de vreme. Mereu credem că acele momente nu aveau cum să se transforme în monotonie, rutină, plictis… Poate dacă nu s-ar termina așa, n-am mai avea ce regreta. 🙂
    Cred că nu mi-am făcut somnul de frumusețe! 🙂

  • […] cele 60.000 … e și el unul …, DianaReflexii in oglinda (5) – Siesta, VienelaPe cărările întunecate ale vieţii și cine mai […]

  • Ana-Maria February 8, 2013 at 8:10 am

    Ce trist! 🙁

  • coco February 8, 2013 at 8:13 am

    amintiri…amintiri …

  • Narcis February 8, 2013 at 8:33 am

    Ce frumos, drama, romantism si erotism :). Eu si sotia si acum mai avem teancurile de scrisori pe care ni le-am scris acum vreo 9 ani :).

  • cotos February 8, 2013 at 10:42 am

    Astept continuarea..Si eventual o carte..Deja ai material destul pe aici 😛

  • Slow down and enjoy life! – Cris Mary February 8, 2013 at 11:33 am

    […] Larisa; C.L.M; Cristi; Cristi Dima; Lillee; Dina; Diverse; Emil; Rontziki; FJ13; GCM; Carmen; Vienela; Minnie; Drugwash; Loryloo; Mihaela; Paul; Daniel; NightOn; Elena; Pato; Radu; Max; Pavel; […]

  • Cris-Mary February 8, 2013 at 12:22 pm

    Cele mai mari momente de melancolie le traiesc atunci cand citesc scrisorile primite in trecut 🙂 NU-mi pare rau ca nu am luat-o pe alt drum pentru ca drumul pe care am luat-o acum e minunat ..dar nu ma pot abtine sa nu visez la alte vremuri..

  • pandhora February 8, 2013 at 12:28 pm

    despre alegeri se spune ca mai bine o alegere proasta decat nicio alegere…
    ai scris o poveste plina de duiosie si tandrete,ai scris frumos 🙂

    • raul rual February 8, 2013 at 2:50 pm

      Asteptarea e dureroasa. Neglijarea e dureroasa. Dar sa nu sti cum sa faci e cel mai dureros.

  • Andera Y February 8, 2013 at 1:33 pm

    Cred ca toti avem momente in care ne gandim “cum ar fi fost daca?…” si reluam in minte situatii importante in care deciziile luate nu par a fi cele mai bune.
    Zi frumoasa sa ai!

  • javra February 8, 2013 at 3:37 pm

    Văd că pe toţi cei care ţi-am citit rândurile, ne-a pocnit nostalgia.
    O zi bună, Vienela!

  • Mihaela February 8, 2013 at 4:26 pm

    De multe ori mi-am pus întrebarea: Ce ar fi fost dacă….?

  • elly weiss February 8, 2013 at 8:48 pm

    Vrem sa avem iluzia ca celalalt ar fi fost altfel. Cand poate ar fi fost un dezastru mai mare. Dar… nu vom sti niciodata. Sau poate ca stim….dar nefiind prea impacati cu ceea ce avem sau am avut vrem sa credem altceva…

  • Weekend muzical și dulce « Mirela Pete. Blog February 8, 2013 at 10:11 pm

    […] cele 60.000 … e și el unul …, CARMEN,DianaReflexii in oglinda (5) – Siesta, VienelaPe cărările întunecate ale vieţii , Vasile “Transmite acest ghid celor pe care îi iubesti.” , Daurel Mfc.Impresii, […]

  • R_Aspirant February 9, 2013 at 4:56 am

    Da, si pe mine m-a impresionat aceasta poveste, si m-am imaginat ajuns la 98 de ani dand click cu degetele mele tremurande pe blogul meu din tinerete si oftand nostalgic dupa Nelson…pe care m-am decis sa nu-l urmez ca intretinut al lui deoarece doream cu autentica imaturitate si ignoranta incapatanata tinereasca sa imi castig singur existenta si sa fiu independent din punct de vedere economic, desi ne iubeam amandoi atat de mult, si ce daca ar fi trebuit sa ma chinui sa invat sa gatesc…zau, cred ca chestia asta cu gatitul a contribuit mai mult la decizia mea finala decat chestia cu a fi independent financiar…pur si simplu NU suport sa gatesc mancare, NU voi participa la asa ceva nici macar ca obligatie prin rotatie, este ceva care NU trebuie abordat in prezenta mea absolut de loc ! Prefer chiar sa imi asum indatorirea de a spala vasele la masina de spalat decat a gati mancare, desi si spalatul vaselor este o activitate care imi displace deosebit de mult, dar decat sa trebuiasca sa gatesc mancare, as spala chiar si vase, la masina de spalat desigur, ca manual am incercat chiar la nivel profesional, plus cu colegi chiar ff simpatici si cu multa experienta, insa mi-am dat demisia dupa 2 ture pt ca mi s-a parut o munca deosebit de grea.

  • Parfum de fericire « Mirela Pete. Blog February 10, 2013 at 9:16 am

    […] cele 60.000 … e și el unul …, CARMEN,DianaReflexii in oglinda (5) – Siesta, VienelaPe cărările întunecate ale vieţii , Vasile “Transmite acest ghid celor pe care îi iubesti.” , Daurel Mfc.Impresii, […]

  • Post a comment

    Threaded commenting powered by interconnect/it code.