Skip to main content

Minunata Românie

Pornită de la Cezar, această leapşă a trecut pe la Ochiu’ Raţiunii şi a ajuns la Daniel, care a fost drăguţ şi mi-a dat-o şi mie. Cerinţa estesă nominalizăm 7 minuni ale Romaniei, dar atentie, construite de om.

Voi începe cu o construcţie de care sunt foarte mândră, pentru că este în oraşul meu, Ploiesti, şi voi continua cu alte obiective turistice minunate ale Romaniei, pe care le-am vizitat sau le-am văzut în fotografii:

-Muzeul Ceasului (Ploieşti)

-Castelul Peleş (Sinaia)

-Palatul Parlamentului (Bucureşti)

-Mausoleul de la Mărăşeşti

-Monumentul Eroilor (Carei)

-Salina Unirea (Slănic-Prahova)- mă refer strict la statuile din interior.

-Bisericile  rupestre (judeţul Buzău)- încă nu le-am văzut.

 

Poate nu sunt chiar minuni ale Romaniei, Read More

Despre barbati care se machiaza

Văzând la Aniela acest articol, mi s-a părut mai uşor să vin în completarea ideii, decât să las un comentariu, poate neclar, pe blogul ei. Era vorba acolo despre bărbaţii care folosesc produse de machiaj şi se încheia cu intrebarea: V-ar plăcea să aveţi lângă dumneavoastră în pat un asemenea bărbat? Răspunsul meu:

Primul bărbat machiat pe care l-am văzut mi-a fost profesor de chimie în liceu şi a stârnit destule râsete când a apărut cu părul vopsit negru, obrajii pudraţi cu roz, buzele date cu strugurel şi unghiile lăcuite. În neştiinţa noastră ne imaginam că este cam ţicnit, mai ales că de la el am învăţat mai multe noţiuni de rugby (sport despre care vorbea la fiecare oră) decât  chimie. După ani, când am aflat că există bărbaţi care se iubesc cu bărbaţi, am crezut că era unul dintre ei. Read More

Absurdistan -carte si viata

Cum stăteam eu liniştită în pat citind Absurdistan- de Gary Shteyngart (coincidenţă? ), o carte pe care o recomand cu draga inima, prin geamul întredeschis am auzit ţipete care m-au făcut  să arunc o privire afară(contrar obiceiului meu).

Lumea se aduna la colţul blocului din toate direcţiile şi zgomotul era tot mai puternic, iar eu mi-am închipuit că s-au mai buşit nişte maşini. De după colţ a apărut imediat un cârd de gâşte o multime gălăgioasă, în frunte cu un domn îmbrăcat la patru ace, cu o sticlă în mână. Normal că mi-a fugit gândul la vreo nuntă şi mă pregăteam să mă întorc la absurzii mei, când am văzut răsărind din mulţime nişte steaguri, doamne cu pliante în mâini şi un tânăr în bermude, care striga cât îl ţineau plămânii într-o portavoce: Read More

Temperament de blogger

Cred că nu există blogger care să nu îşi fi vărsat măcar o dată nervii, supărarea, amarul dezamăgirii din viaţa reală într-un articol pe blog. Mulţi şi-au făcut chiar un obicei din asta şi zilnic aflăm cu ce probleme s-au mai confruntat, semn ca unii au un temperament “temperamental” de blogger.

Nici eu nu am scăpat de acest microb, dovadă fiind faptul că am povestit despre motani geloşi, despre menajerii, vânzătoare sau chiar despre familie.

Se spune că destăinuirile te ajută să te descarci de toate supărările acumulate, să îţi limpezeşti ideile, să te calmezi. Este chiar recomandat să nu laşi necazurile să-ţi acapareze gândurile, să mocnească, pentru că încep să se amplifice şi pot căpăta proporţii nebănuite.

Oare faptul că ne descărcăm furia şi amărăciunea scriind ne face pe noi, cei care avem blog, să devenim în offline oameni foarte calmi şi echilibraţi? Sau din obişnuinţa de a-i critica pe alţii mai mult sau mai puţin virulent, ne trezim făcând acelaşi lucru şi în familie, printre prieteni, la servici? Read More

De ce mă priveşti aşa in magazin?

Are un magazin de cartier pe care în ultimul an l-a tot modificat, l-a extins, a renunţat la mulţi dintre intermediarii cu care colabora, aduce marfa direct de la producător, putând astfel să scadă preţurile, ceea ce a dus la o creştere substanţială a vânzărilor.

Precaut, patronul a instalat camere de supraveghere, are o uşa pe care se intră în magazin (aici este mereu cineva de pază) şi o altă uşă pe care se iese, iar el îşi petrece o mare parte din timp într-un birou instalat în apartamentele folosite pentru micuţa lui afacere.

Cele opt vânzătoare pe care le avea erau aici de foarte mulţi ani, semn că omul are grijă de angajaţii săi şi afacerea merge bine. Atunci cum a fost posibil ca la ultimul inventar să descopere un deficit de 100 milioane lei (vechi)?

Dupa ce a refăcut calculele, văzând că rezultatul inventarului nu era greşit, a concediat şapte din cele opt vânzătoare (cea norocoasă era în concediu în acea perioadă).

Omul priveşte înainte Read More

Pierdut prieteni. Îi declar nuli.

Cândva aveam un grup de prieteni cu care mă potriveam la orice, aveam pasiuni comune, ne cunoşteam bine, ne acceptam cu bune şi rele, chiar şi când aveam opinii diferite rămâneam aceiaşi buni prieteni. Credeam ca asa va fi intotdeauna in viata.

Încet, încet ne-am pierdut, fiecare a pornit pe drumul lui, şi-a văzut de viaţa lui; eu m-am mutat în alt cartier, unii s-au mutat în alte oraşe, în alte ţări, au ajuns prea sus şi au uitat de unde au plecat, iar de alţii nu mai ştiu nimic.

Mi-am făcut noi prieteni, dar nu mai e la fel ca înainte, nu mai pun la fel de mult suflet, nici nu mai am tot atâta încredere. M-am maturizat, trăim vremuri grele şi văd cum mulţi dintre noii mei prieteni sunt mai interesati de eventualul câştig pe care l-ar putea avea de pe urma mea decât de noţiunea de prietenie şi ceea ce implică ea. Read More