Skip to main content

Noua generaţie – minima educatie

Îmi dovedesc că încep să îmbătrânesc momentele când văd fete foarte tinere, foarte frumoase, care fac tot ce le stă în putinţă să iasă în evidenţă, să atragă atenţia asupra lor, fără să îşi dea seama că toate astea lucrează în defavoarea lor. Sigur, vorbesc despre cele carora le lipseste minima educatie (sa nu credeti ca doar noua generatie are lacune in educatie) si care nu inteleg ca ceea ce este strident nu este neaparat si frumos.  (more…)

Mici resentimente

Mi s-a întâmplat de multe ori să mă supăr, să rămân cu mici resentimente faţă de anumite persoane în care am avut încredere şi care m-au dezamăgit, din păcate unele chiar foarte apropiate mie, dar niciodată nu am simţit nevoia să mă răzbun, să le fac rău. Nu am cunoscut ura atât de bine descrisă în cărţi, cea care transformă oamenii în monştri.

Când un om care mi-a fost apropiat mă răneşte, când intră cu bocancii în sufletul meu, prefer să mă retrag, să îl ignor, dar nu îl pot urî. Un om care mi-a fost  prieten apropiat îmi lasă şi amintiri frumoase, chiar dacă povestea se încheie urât si eu raman cu mici resentimente. (more…)

Ziua are doar 24 de ore

Ziua are doar 24 de ore, iar eu am nevoie de mult mai mult timp. În fiecare zi descopăr cel putin un blog care are articole interesante şi comentarii pe măsură, tentaţia de a lăsa un semn că am trecut pe acolo este mare,  iar curiozitatea în privinţa răspunsurilor este şi mai mare. Fac greşeala de a mă abona la comentarii şi mă trezesc în fiecare dimineaţă cu sute de mailuri care mă aglomerează şi îmi fură timpul devenit atât de preţios, ce pare mai scurt de 24 de ore. Ţinând cont că sunt zeci de bloguri pe care mi-am făcut obiceiul de a intra zilnic, vă puteţi da seama câte ore pierd în faţa calculatorului citind atâtea articole şi comentarii. (more…)

Noaptea staţi la voi acasă!

Aveam de gând să îmi schimb programul, dar ploaia de aseară şi netul care plecase pe alte meleaguri m-au făcut să mă răzgândesc. Nu era nimic de făcut la calculator, aşa că am plecat la un blog-meet în VIS. Mi s-au împletit în cap tot felul de informaţii găsite pe blogurile voastre şi noaptea care se anunţa liniştită s-a transformat într-o nebunie. Va rog, noaptea stati la voi acasa! (more…)

Obişnuinţa, a doua natură in culori

Se spune că stările sufleteşti ne sunt induse, printre altele, de culorile care ne înconjoară, în special când se face referire la pereţii camerelor. Înclin să cred că este adevărat, şi vă voi spune imediat de ce.

În vara anului trecut ne-am luat zece zile de concediu să renovăm apartamentul. Mi-am făcut o listă interminabilă cu tot ce credeam că trebuie cumpărat (lac pentru parchet, lavabil, vopsea…) sau reparat prin casă(glaful geamului de la sufragerie, o priză care se tot legăna, un dulap căruia îi căzuse uşa…). Soţul meu şi-a pus mâinile în cap şi mi-a spus să mai cer 20 de zile de concediu , să avem timp pentru planurile făcute de mine.

Ne-am ciondănit o zi întreagă din cauza culorilor cu care să mânjim zugrăvim pereţii. Suntem trei oameni în casă, avem doar două camere şi gusturi diferite. (more…)

Confesional

Poate pentru că sunt un bun ascultător, poate pentru că sunt “finuţă“, poate din alte motive care îmi scapă, de multe ori mi se întâmplă să fiu pusă în situaţii jenante, din care aproape că nu ştiu cum să ies. Persoane pe care le-am văzut de 2-3 ori în viaţă şi cu care nu am discutat prea multe se apucă să-mi povestească problemele lor, să-mi dea detalii foarte intime, surprinzătoare, despre relaţiile lor, de parca eu as fi un confesional disponibil non-stop. (more…)

Tastez cu două din zece degete

Dacă în copilărie nu am avut computer (nici nu se auzise pe atunci de aşa ceva), acum îmi este mai greu decât unui copil să-mi învăţ degetele ce este coordonarea, să pot tasta mai repede. Tastez cu doua din zece degete.

Am stat într-o zi aproape o oră să mă antrenez şi nu am observat nici o îmbunătăţire, nu pot folosi toate degetele pentru a scrie, aşa cum face băiatul meu şi cum am văzut pe la altii.  În primul rând din cauză că sunt stângace (la propriu :-P) şi nu am prea mare mobilitate în mâna dreaptă, apoi din cauză că am nişte degete mai iuţi şi altele mai puturoase, ceea ce duce la greşeli elementare. Adică în loc să scriu “raliu” descopăr că am scris “arlui”. :))

Se pare că din zece degete, la mine pot funcţiona la capacitate maximă doar două, tocmai cele mai obraznice (numite şi degetele plăcerii, după cum veţi citi mai jos), degetele mijlocii. 😛 (more…)

Cum am fost catalogată

Avem tendinţa de a cataloga oamenii pe care îi cunoastem, de a-i defini printr-un singur cuvânt. Cel mai des folosit adjectiv la adresa mea de-a lungul timpului a fost “finuţă”. Primii care l-au utilizat au fost părinţii mei, care făceau comparaţii între mine şi sora mea, despre care spuneau că este “necioplită, butucănoasă”. Mi-a placut mereu sa port modele de rochii care sa evidentieze feminitatea, asa cum rochita din poza de mai jos, careia i-as asorta o geanta eleganta si pantofi cu toc inalt.

rochie-pe-langa-gat~-turcoaz-i23319-2

Reuşea în fiecare zi să spargă, să strice sau să rupă ceva prin casă. Făcea judo cu tatăl meu (care era-printre altele- instructor la o unitate militară). Probabil a regretat că a învăţat-o când s-a trezit că i-a rupt o coastă (a stat săracul o lună în concediu medical din cauza asta, timp in care noi am profitat de biletele deja cumparate si am petrecut o perioada la mare, sub soarele arzator, imbracate in costume de baie provocatoare). Probabil din acest motiv mama ii cumpara mereu rochite ieftine, caci stia cat de repede le poate distruge. Dar rochia din imaginea de mai jos, desi este extrem de ieftina (doar 29 de lei), mi-as dori sa o cumpar astazi pentru mine.

rochie-imprimeu-frunze-alb~verde-i238612-2

Prietenii de familie ai părinţilor mei spuneau că sunt “finuţă”. Nici unul n-a spus vreodată că sunt “deşteaptă” sau “harnică”, deşi mi-ar fi plăcut să aud asemenea laude. Toti m-au catalogat cam cu acelasi cuvant… Ce fel de rochii poarta o doamna finuta? Bineinteles ca o rochie cu decolteu in V, potrivita atat la birou, la o intalnire, cat si la o petrecere selecta. Ce poarta o doamna finuta pe sub rochie? Probabil o lenjerie intima incitanta.

rochie-cu-decolteu-in-v-~-bordo-m135-i235540-2

Nici măcar prietenii mei nu spuneau că sunt “calmă” sau “frumoasă”. În schimb toţi remarcau cât sunt de “finuţă”. (more…)

Încă o schimbare

Nu ştiu cum este la voi, dar în casa mea se ascultă rock în jur de 10-12 ore pe zi. Apartamentul nu este foarte mare, boxele sunt puternice şi vecinii îngăduitori (cel de deasupra noastră cred că are atelier de tâmplărie, tot timpul se aude o bormaşină, deci nu se poate plânge de muzică). Am nevoie de o schimbare in viata mea… (more…)