Skip to main content

Citate din cărți – Utilizarea metaforelor

Nu este tocmai lucru ușor să te lași de gândit și să intri în rândul majoritarilor, însă urmând pas cu pas sfaturile oferite cu generozitate de Hannes Stein, consider că șansele sunt relativ mari. Pentru a le dezvălui pe toate, ar trebui să postez pe blog întreaga carte și nu îmi permit acest lux. Am totuși convingerea că următorul fragment din cartea Cum m-am lăsat de gândit va reuși să stârnească o năvalnică (și firească, dealtfel) curiozitate de a afla mai multe. Am ales un citat despre utilizarea metaforelor, căci sunt blogger și nimic din ceea ce este blogosferic nu îmi este străin.

“…sfaturi referitoare la stilul oral și scris… Dacă totuși cădeți în ispita de a utiliza metafore, cel puțin nu inventați unele vii și proaspete, ci scoateți exemplare pe jumătate moarte din azilul expresiilor răsuflate. Astfel puteți obtine rezultate foarte frumoase prin încrucișarea figurilor de stil. (Exemplul clasic ne-a fost oferit de conducătorul comunist Ernst Thalmann care, într-un discurs din Reichstag-ul german, a afirmat: Ne aflăm cu un picior în groapă, iar cu celălalt tragem mâța de coadă.” – Cum m-am lăsat de gândit, de Hannes Stein (more…)

Capsule de slăbit

O persoană foarte apropiată mie (nu spun cine, că mă strânge de gât dacă o fac vedetă pe blog) s-a decis în urmă cu doi ani să dea jos toate kilogramele acumulate în plus, însă de la gând la faptă e uneori cale tare lungă, după cum i-au dovedit-o chinurile prin care a trecut. A încercat la început să facă mai multă mișcare, apoi să bea cafea verde, după care s-a decis să încerce și niște capsule de slabit in genul acestora, căci nu avea răbdare să aștepte ca organismul să se subțieze cu doar 1-2 kilograme pe lună (și cu eforturi care o epuizau uneori, căci nu era obișnuită să alerge, să se plimbe imediat după ce mânca, să facă gimnastică în casă cel puțin o oră pe zi etc).

Ea susține că au ajutat-o foarte mult acele capsule de slăbit, însă eu am și astăzi convingerea că ele i-au dat în primul rând impulsul de a continua chiar și atunci când totul i se părea a fi fără rost, când îi tremurau picioarele de oboseală, când simțea că va muri de foame sau când nu se putea da jos din pat din cauza febrei musculare. Toate aceste eforturi au contribuit la reușita de a slăbi fără să își facă rău. Nu aș putea spune că astăzi are o siluetă de fotomodel, însă arată cu mult mai bine și, ceea ce este foarte important, este sănătoasă și are moralul ridicat.  (more…)

Masini second hand

Am scos aseara cainele la plimbare si am remarcat (a cata oara?) ca duminica este o zi aglomerata in parcarile din cartier. Atat de aglomerata, incat multi ajung sa isi “cazeze” masinile pe trotuare, ingreunand astfel circulatia pietonilor, care si asa nu au prea mult loc. In cazul meu este chiar mai greu, caci multi se sperie de Bruno, asa ca ma vad nevoita sa il tin la picior, intre autoturisme, pana trec oamenii care dau semne ca s-ar teme. Situatia se complica atunci cand intalnim alti caini. Ca sa evit certurile dintre ei, uneori renunt la trotuarul plin de masini si merg pe strada, constienta ca in orice moment ar putea trece vreun nebun care sa ne loveasca. Ma intorc in casa bombanind si intreband de unde au toti bani sa isi cumpere masini. Sotul meu rade si imi spune ca putini isi cumpara autoturisme noi. Cei mai multi prefera sa caute masini second pe CarsOnTheWeb, caci au preturi bune si cele mai multe arata de parca ar fi noi.

Si astfel revenim la vechea noastra discutie referitoare la faptul ca si noi am avea nevoie de o masina. E tare obositor sa te intorci de la cumparaturi cu mainile incarcate de plase, e tare enervant sa tot scoti bani din buzunar pentru a plati taxiuri, e de-a dreptul de plans sa nu poti pleca din localitate cu cainele numai din cauza ca nu ai masina. Dar eu, femeie fiind, stiu ca in acest moment avem alte prioritati, ca sunt atat de multe de facut cu banii, iar o masina second hand de pe CarsOnTheWeb, (more…)

Pasagerii – un film și o întrebare

Trezit mult prea devreme din hibernare, eroul se vede nevoit să aleagă între două rele: să își trăiască întreaga viață singur pe nava care se îndreaptă către o planetă aflată la 120 de ani distanță de Pământ sau să o trezească din hibernare pe femeia de care s-a îndrăgostit, pentru a petrece împreună toți anii care le rămân de trăit, chiar știind că acest gest o condamnă la un trai pe care ea nu l-a imaginat și nu l-a dorit. Frământările eroului durează câteva luni, timp suficient pentru ca soțul meu să mă privească și să mă întrebe ce aș fi ales. Știu deja răspunsul.

Viața trăită într-o singurătate deplină, chiar având toate condițiile necesare supraviețuirii și o mulțime de posibilități de distracție, nu poate fi numită viață. Omul este o ființă care are nevoie să socializeze. O ființă egoistă care, mai devreme sau mai târziu, va alege să-i fie bine, chiar dacă asta poate însemna, cel puțin la prima vedere, să facă unui alt om rău. Nu generalizez. Mă refer strict la omul care sunt eu. (more…)

Literatura de ieri vs literatura de astăzi

Literatura de ieri vs literatura de astăzi

Un subiect ce poate și chiar reușește să nască polemici infinite între apărătorii noului și susținătorii scrierilor din trecut. Nici nu e de mirare, ținând cont de faptul că fiecare cititor este subiectiv, fie că își dă seama de acest lucru, fie că nu. Anumite scrieri ni se lipesc de suflet datorită condeiului măiastru al autorului ori datorită faptului că ne regăsim în respectiva poveste. Altele nu ne transmit mai nimic, indiferent de perioada când au fost publicate. Am uneori impresia că este o falsă problemă. Până la urmă, fiecare epocă își are geniile sale, își are autorii săi buni, își are scrierile sale deosebite, memorabile, de referință.

Provocarea vine de la Târgul Cărții. Iată cele câteva întrebări la care m-am grăbit să răspund din postura de simplu cititor.

Sunt cărțile de ieri mai valoroase decât cele de astăzi? (more…)

Citate din cărți – Existență

Orson Scott Card, cu stilul său simplu și cu poveștile care nu dau cititorului răgaz să respire, probabil va mai rămâne pentru mult timp unul dintre scriitorii mei preferați. L-am ales astăzi pentru că am vorbit întâmplător cu un prieten despre Wyrm, cartea care m-a vrăjit în urmă cu trei ani. De fapt, am ales pentru jocul Citate favorite (detalii găsiți la Zina) “vocea” unui personaj imaginat de Orson Scott Card în Wyrm.

“Dacă nimic din ceea ce ai făcut nu a provocat vreo schimbare în lumea exterioară, și dacă nimic din lumea exterioară nu a provocat vreo schimbare în tine, atunci înseamnă că nu ai știut că există o lume și ea nu a știut că exiști tu, așadar ar fi lipsit de sens să vorbești despre existența ta.” (more…)

Grădina zoologică din Bucov în 2017

Am vrut să profit de începutul primăverii pentru a face o vizită la grădina zoologică din Bucov. Principalul motiv pentru care am ales această perioadă a lui 2017 este că în ultimii ani, de câte ori am ajuns pe acolo, am găsit animalele mari, de pradă, moleșite, apatice, vai de steaua lor. Mi-am tot spus că nu suportă căldura verilor noastre, că sunt plictisite de atâția vizitatori care țipă, râd, pozează. Îmi aduc aminte că în copilărie mă întâmpina răgetul leilor încă de la intrarea pe aleea care duce spre Parcul Bucov. Nu pot uita cum lupii săreau pe garduri, dornici să muște oamenii, dacă ar fi avut ocazia să pună colții pe ei. Îmi plăcea mult și pantera neagră care se învârtea prin cușcă fără astâmpăr, de parcă ar fi avut un motoraș care o ținea permanent în alertă.

Ei bine, așa ceva nu se mai întâmplă la grădina zoologică. Fie frig, fie cald, toate carnivorele mari zac apatice, nepăsătoare. Nu poate fi o coincidență. Cel mai probabil sunt sedate pentru a se evita incidentele neplăcute, altfel nu îmi explic lipsa lor de reacție la stimulii exteriori. Anul acesta am văzut un singur tigru. Zăcea într-o baracă, deci nu l-am putut poza. Erau trei leoaice pe tot câmpul care le e destinat. (more…)

Cămila de la grădina zoologică Bucov

Cea mai frumoasă cămilă de la grădina zoologică din Bucov, Prahova, este de fapt un cămiloi. Singurul, de fapt. Blând și foarte haios, pupăcios și mâncăcios. Nu refuză nimic din ceea ce îi dau vizitatorii grădinii zoologice, însă preferă să primească teci de roșcov, din câte am observat. Uneori se îndrăgostește de câte un vizitator și atunci îl copleșește cu gesturile sale tandre. Din păcate, nimeni nu s-a gândit să facă o poză sau să filmeze momentul în care cămila de la zoo mi-a dat cel mai moale, finuț și bălos pupic pe părul proaspăt spălat.

Simțisem deja niște fiori pe sub piele și fluturi zbătându-se în stomac, însă după acel pupic pot spune că sunt de-a dreptul înamorată de cămila de la grădina zoologică din Bucov. Mi-ar fi plăcut să ne cunoaștem în alte împrejurări, să o văd plimbându-se liberă prin țara ei de baștină, însă eu nu voi ajunge prea curând pe acolo, așa că nu pot decât să mă bucur că am avut totuși ocazia de a vedea acest frumos exemplar al rasei sale, acest mândru animal care se dovedește a fi atât de blând și de simpatic. (more…)

Un site cu informatii despre Bucuresti

Bucuresti, capitala Romaniei si un oras atat de mare, care atrage ca un magnet tot mai multi oameni, cred ca ar avea nevoie de un site propriu, un site asa cum este, de exemplu, wikipedia, in care persoanele interesate sa poata gasi informatii reale si clare din orice domeniu. De fapt, cred ca fiecare oras al lumii ar avea nevoie de un asemenea site, insa acum vreau sa vorbesc strict despre capitala, caci acolo este aglomeratia mai mare. Ar fi util atat locuitorilor care au nevoie sa stie care este cea mai apropiata clinica stomatologica, cel mai bun restaurant cu specific chinezesc, unde se fac cele mai bune si mai rapide traduceri autorizate in Bucuresti, ce gradinite particulare exista in sectorul x… si exemplele pot continua.

De asemenea, un site bine pus la punct ar fi la fel de util si turistilor, celor care doresc sa viziteze capitala tarii si au nevoie de informatii in legatura cu obiectivele turistice pe care le pot vedea, locurile unde cazarea este ieftina, mijloacele de transport cu care se pot deplasa dintr-un loc in altul si asa mai departe. Un site oficial, bine pus la punct si permanent actualizat, (more…)

Visul peștelui

Mă strânge apa. E tot mai mică, mai aglomerată și mai caldă. Încerc să mă îndepartez de acest loc sumbru, mirosind a moarte. Am senzația că nu sunt în siguranță și asta mă face să bat din coadă mai des, tot mai des și mai dezordonat. În jurul meu sunt pești speriați care fac același lucru. Ne izbim unii de alții. Ne cerem scuze cu (aproape) insesizabile străfulgerări de priviri. Respirăm greu. Unii plâng și lacrimile lor se amestecă imediat cu apa nefiresc de limpede.

Din când în când se face mai mult loc. Încă nu am înțeles unde pleacă unii dintre tovarășii mei de suferință, purtați de un curent ciudat, ca o plasă minusculă de pescuit, dar cercetez. Poate au găsit drumul către casă, iar eu stau ca blegul pe aici, tremurând branhiile și lovind cu coada apa aceasta bizară. Aștept momentul potrivit și mă urc în liftul ce duce spre libertate. Plasa e toată găurită, însă nu sunt în pericol să mă pierd, căci am trei kilograme, după cum spune vocea de femeie. (more…)