Skip to main content

Ocazional mămică

Sunt doar ocazional mamica. Vine o vreme în viaţa fiecărui părinte când descoperă că îndatoririle lui s-au diminuat mult, iar momentele petrecute cu propriul copil sunt tot mai puţine. Mama de băiat fiind, observ că îmi văd fiul tot mai puţin timp, iar momentele intime, în care stăteam la poveşti amândoi sunt tot mai rare.

Nu este vina nimănui, este pur şi simplu o altă etapă a vieţii, în care începe să îmi fie dor de bebeluşul roşu în obrăjiori, de copilaşul pupăcios, de răsfăţatul care zâmbea fericit de dimineaţa până seara.

Acum o parte din timp este la şcoală, petrece o altă parte de zi  cu prietenii, cu fetele, iar când este acasă vorbeşte la telefon ore întregi cu iubita. Momentele în care suntem doar noi şi vorbim ca altădată s-au redus drastic, iar eu profit de ele ca un înfometat căruia i se oferă un platou cu delicatese.

Soţul meu este destul de mult plecat de acasă- la servici, iar eu mă învârt pe aici şi nu îmi găsesc locul. Fac şi eu, ca orice femeie, mâncare şi curăţenie, stau la calculator ore în şir, dar tot îmi rămâne timp şi nu ştiu cu ce să îl ocup.

Mă bate gândul să îmi iau un câine, dar şi aici sunt nehotărâtă. Nu îmi plac cei de talie mică, iar câinii de talie mare nu prea au ce căuta într-un apartament. Înainte de a mă muta aici am avut un ciobănesc mioritic(mascul), un boxer(tot mascul), apoi un malamut de Alaska(femelă). Un câine înseamnă o responsabilitate pe care nu sunt sigură totuşi că vreau să mi-o asum acum, mai ales dacă nu mă hotărăsc ce fel de câine vreau. Cum vi se pare un brac german?

Are cineva vreun sfat şi pentru mine? Ce să fac în timpul liber? Ce fac mămicile când cresc copiii?

Comments
  • Aniela Deby June 10, 2012 at 2:39 pm

    Eu nu sunt mamica..dar am grijit o nepotica mult de tot.M-am obisnuit cu ea..si dupa un an s-a dus cu ma-sa in Franta. Eram suparata din cauza asta..si ghici ce am facut?Am inceput sa imi iau iepuri:)))si tot felul de animale rozatoare,am avut si porc de guineea!

    • Vienela June 12, 2012 at 7:31 am

      Nu am unde sa cresc iepuri, ca stau la bloc. Am avut un hamster, dar nu era prea jucaus. :((
      Porcusori de Guineea sunt jucausi?

  • addicted June 10, 2012 at 2:40 pm

    Surioara, nu am ce sfat sa iti dau… Parintii mei au crescut 3 copilasi insa doar eu sunt plecata de la 19 ani din oras si-s departe de ei, cei 2 fratiori inca sunt prin preajma lor si le dau constat batai de cap deci nu duc lipsa de ocupatie, mai ales ca au si o nepotica. 😀 Cand ajung acasa le ofer intreaga mea atentie, nu mai stiu de nimic altceva decat de ei si cand plec e dezastru, cel putin pentru mama..

    Ia carti la puricat, incearca retete noi, poate realizezi ca esti o mica artista culinara! 😀

    • Vienela June 12, 2012 at 7:33 am

      Citesc destul de mult, dar uneori simt ca vreau si altceva.
      Despre retete noi ce sa-ti spun… nu fac nici o mancare asa cum scrie in cartile de bucate… :)), dar Mihai spune ca cele mai bune mancaruri imi ies cele facute din nimic(cand ma vait ca mi-a lipsit cate un ingredient). ::

  • Vlad June 10, 2012 at 2:57 pm

    Sunt încă cel de care aveţi voi grijă – copilul unei mame la fel ca tine. Sfaturi? Nu prea ştiu ce să zic :-?. Oricum, chiar dacă nu mai există acel timp în care voi purtaţi discuţii, copilul nu încetează să îşi iubească mama 🙂

    • Vienela June 12, 2012 at 7:35 am

      Stiu ca ma iubeste, dar imi lipseste tot mai mult. :((

  • Ioana K-Man June 10, 2012 at 3:05 pm

    Iti gasesti un nou hobby, precum cresterea animalelor, gradinaritul, scrisul.
    Maica-mea a umplut o camera cu flori cand am plecat eu la facultate.
    Fotografiatul ar fi iarasi un hobby solicitant.
    Of, ma asteapta aceeasi soarta ca pe tine, peste ceva timp insa.

    • Vienela June 12, 2012 at 7:36 am

      Fotografiatul este o idee minunata, mi-ar placea. Dar de unde sa iau un aparat bun? Are cineva unul in plus? :((

  • Dan June 10, 2012 at 5:24 pm

    E si asta o etapa care o sa treaca destul de repede. Mai bine te gândesti ce vei face în urmatoarea, când va pleca de acasa, pentru ca vine si momentul asta.
    Andreea noastra a plecat de zece ani, întâi la studii si pe urma la serviciu si noi tot nu ne-am gasit o ocupatie…

    • Vienela June 12, 2012 at 7:38 am

      Dan, ia-ma incet, ca ma pierd definitiv. Nu reusesc inca sa ma acomodez cu faptul ca este tot mai ocupat cu altii… :((
      Cand va pleca ma tem ca nu voi mai fi eu. :((

  • zdwub June 10, 2012 at 5:50 pm

    Inca un copil ;))

    • Vienela June 12, 2012 at 7:40 am

      :)) Cam tarziu!!! Nu si-a dorit frati nici cand era mic, de teama sa nu ii strice jucariile sau sa ii mazgaleasca revistele. :))

  • Locco Chicco June 10, 2012 at 6:15 pm

    Al meu e inca “cel rosu in obrajori” (astazi a implinit 1 anisor) dar stiu ca va veni timpul cand v-om avea multe de discutat dar si cum ai spus si tu imi va fi si dor de acele momente dar pana atunci mai am timp sa ma bucur de cum creste 😉

    • Oana June 10, 2012 at 7:33 pm

      Citesc cu placere anumite discutii, pana cand incep sa apara primele greseli de ortografie… Groaznic!

      • Vienela June 12, 2012 at 7:43 am

        Oana, ideal este sa treci cu vederea si sa citesti in continuare. 😉
        Mie imi este greu sa fiu prea dura cu cititorii mei. Si eu mai fac greseli.

    • Vienela June 12, 2012 at 7:41 am

      Sa iti traiasca, sa te bucuri de el!!!

  • Sebi June 10, 2012 at 6:16 pm

    nu stiu , incearca sa vb mai mult cu prietenii,sa iesiti mai des in oras..alea alea:))

    • Vienela June 12, 2012 at 7:45 am

      Obisnuiesc sa ies cu sotul meu, dar el nu este acasa pe cat de des mi-as dori. :))

  • waven June 10, 2012 at 6:49 pm

    Încă un copil? 😀

    • Vienela June 12, 2012 at 7:49 am

      La aproape 42 de ani? N-ar mai vorbi deloc Ionut cu mine. :))
      Ar rade toti prietenii de el!!! :))
      Inainte de a-l avea pe Ionut imi doream sa fac zece copii, atat de mult imi placeau. Dupa ce l-am nascut, mi-am dat seama ca vreau sa ii ofer doar lui toata dragostea mea.

  • Foto de inginer June 10, 2012 at 9:36 pm

    ha,ha,ha…se apuca de foto !!!…

    • Vienela June 12, 2012 at 7:49 am

      :)) Iti voi urma exemplul pana la urma. :))

      • Foto de inginer June 14, 2012 at 9:42 am

        Hi,hi,hi…tu ai un talent deosebit pentru scris ! Fructifica-l ! Eu nu sunt atat de buna si am ales sa ma exprim prin fotografie ! Niciodata nu este prea tarziu pentru realizarea visurilor din tinerete, cand nu aveam timp ( copil, casa, sot, servici… ) :)) Incearca orice crezi ca este potrivit pentru tine si iti ofera satisfactii !!!

        • Vienela June 15, 2012 at 12:53 pm

          Multumesc. Imi place mult sa scriu, desi nu as elimina nici fotografia dintre posibilele viitore pasiuni.

  • Bucur June 11, 2012 at 5:21 am

    Mamicile cand cresc copii ies la pensie si preiau nepotii. :))

    • Vienela June 12, 2012 at 7:50 am

      E totusi cam devreme pentru nepotei. :))

  • arakelian June 11, 2012 at 7:35 am

    cred ca ar trebui sa faci ceea ce iti place. Sa inveti sa te descoperi, sa te ocupi de hobby-uri, pasiuni.
    Sau poti sa iti cauti un semi-job, part time. Venituri nu strica, daca nu – cauta voluntariat. In Bucursti, la biserica de langa bloc, erau cateva activitati organizate de biserica, benevole ( de gen: un medic ce ofera 2 ore de consultatii de 2 ori pe luna, meditatii la copiii nevoiasi, etc).
    Ma mai gandesc la situatia mea: mama cu job, copil, casa. O pers. de incredere sa ma depaneze: sa ia/aduca copilul de la gradinita, si sa stea 1-2 ore cu el in parc pana vin eu, mi-ar prinde bine.

    In alte tari, sunt f. multe apeluri de belevolat. De ex. pt pers. cu handicap, ce le e greu sa se deplaseze – au nevoie 1 data pe sapt. de cineva sa le cumpere un lapte si 3 patrunjei. Sau sunt site-uri cu schimb de meserii. Adica eu imi ofer cunostintele mele de tricotat, si alte pers. ofera cunostintele lor de: engleza, franceza, pus gresie etc. Schimbul nu e 1 la 1, ci e o investitie la comun.

    Iti mai propun, sa imi dai tu timpul tau. Am ajuns sa dorm 5-6 ore pe noapte, ca nu reusesc sa fac tot ce mi-am propus….

    • Vienela June 12, 2012 at 7:54 am

      Iti dau cu placere din timpul meu, mai ales ca nici eu nu dorm mai mult de 5 ore pe noapte. :))
      Cred ca un job part time ar fi mai bun, desi inima mea inclina spre voluntariat. Dar noi, romanii, nu prea ne putem permite luxul de a face voluntariat.

  • aA June 11, 2012 at 9:37 am

    si eu ma gasesc si situatia ta, fiica-mea ori invata ori dispare cu prietenii, de cand o toc cu bac-ul ma evita in mod evident. dar mi-a gasit preocupari diverse, din cele mentionate mai sus: invat sa fotografiez, umblu peste tot in cautare de subiecte de pus pe blog, citesc mult si particip o data pe luna la schimb de carti, mi-am reinviat prieteniile din facultate si iesim la terasa la o barfa micuta, strand sau o clatita, combin ingrediente si incerc retete pe net.
    sunt convinsa ca si tu ai avut pasiuni la care ai renuntat din lipsa de timp…sau poti descoperi ceva nou care sa-ti placa.

    • Vienela June 12, 2012 at 8:04 am

      Si mie mi-ar placea sa invat sa fotografiez, dar deocamdata nu am cu ce. :))

  • elly weiss June 11, 2012 at 6:45 pm

    Nu stiu ce sfat sa-ti dau 🙂 De multe ori nu sunt in stare sa-mi dau sfaturi nici mie :))
    Faci o treaba excelenta cu blogul. Daca iei un caine…vei avea ceva mai putin timp pt. blog. Nu stiu daca vrei asta…
    Si copiii…vine vremea cand isi iau zborul 🙂 E in legea firii.

    • Vienela June 12, 2012 at 8:10 am

      Sigur nu vreau sa imi ramana prea putin timp pentru blog. Trebuie doar sa ma obisnuiesc cu ideea ca s-a facut copilul mare, ca isi imparte timpul si dragostea cu mai multi. :((

  • Să crape pietrele | Iubesc Viaţa July 29, 2012 at 3:42 am

    […] Nu ştiu ce se întâmplă, dar de aseară simt că voi leşina de cald, deşi nu am ieşit pe afară, umblu mai mult dezbrăcată decât îmbrăcată, iar nepoţica mea, venită în vizită, s-a mirat de răcoarea din apartamentul nostru. […]

  • Jurnalul unui Sultan | Iubesc Viaţa November 13, 2012 at 3:51 pm

    […] de mama mea. Mă ţin în braţe cu rândul, văitându-se că sunt greu. Cât de greu poate fi un ciobănesc mioritic care nu a împlinit două luni? Când mă lasă pe jos, mi se înmoaie genunchii de spaimă şi […]

  • melly November 13, 2012 at 5:17 pm

    Oh! dar asa de frumos scri, continua sa scri. Ai incercat sa compui poezii pentru copii?

  • Cântec de leagăn | Iubesc Viaţa March 10, 2013 at 6:39 am

    […] nopţii, făcându-l să viseze frumos şi să se trezească voios,  plin de energie şi roşu în obrăjiori. Moşul obişnuia să îi cânte încetinel la ureche copilaşului un cântecel duios, liniştitor: […]

  • Post a comment

    Threaded commenting powered by interconnect/it code.