Skip to main content

O seară perfectă

Soţul meu face parte din categoria bărbaţilor care nu prea îşi bagă nasul în “treburi de femei”. Nu are idee cum se spală un tricou şi până termină de spălat o farfurie consumă 20 l de apă. Nu cred că ştie exact cu care soluţie se spală geamurile şi cu care parchetul. Face nişte grătare de stă mâţa în coadă, dar nu se descurcă să facă o supă. Dacă i se rupe un nasture la cămaşă şi nu sunt acasă, moare cu el în mână, pentru că nu ştie să îl coasă. Dar este plin de bunăvoinţă şi vrea mereu să mă încurce ajute şi să îmi facă surprize.

Se întâmpla acum vreo 5 ani, de 8 martie. Am rămas peste program să rezolv o problemă şi am ajuns pe la ora 19 acasă, ruptă de oboseală. Mă treceau fiori gândindu-mă că trebuie să fac ceva de mâncare. Ar fi vrut să mă arunc în pat îmbrăcată şi să dorm până a doua zi.

Când am intrat în casă, Mihai al meu mă aştepta cu un buchet de flori în mână. Făcuse ordine în casă şi pregătise o masă aşa cum văzuse în filme. Friptura aburindă, salata potrivită exact de sare şi acreală, lumânări aprinse în mijlocul mesei, vinul numai bun de pus în pahare. Era şi el epuizat, pentru că înroşise telefonul, cerând sfaturi de la mama lui. Dar reuşise să o scoată la capăt cu brio.

M-a emoţionat peste măsură gestul lui, mai ales că ştiam cât de tare evită să gătească. Înainte de orice altceva, m-a trimis la baie, să mă relaxez. Cada plină de apă caldă, acoperită de o spumă parfumată, în jurul căzii lumânări parfumate, iar pe calorifer un set de lenjerie intimă plin de dantele, cadoul lui pentru mine, pentru ziua femeii. M-am simţit răsfăţată, m-a înduioşat până la lacrimi gestul lui.

Ne-am aşezat la masă. Aveam şi muzică, aveam şi friptură delicioasă, a pus şi câte un strop de vin în pahare. Părea să fie seara perfectă. Am mâncat, am râs, am povestit, am băut un pahar de vin. Entuziasmat, mi-a mai turnat un pahar. Vinul bun, atmosfera plăcută, nici nu ştiu când am terminat şi al doilea pahar. M-am ridicat de la masă, am aprins o ţigară şi m-am aşezat pe un fotoliu.

M-am trezit dimineaţa în pat, când a sunat ceasul să plec la serviciu. Oboseala şi al doilea pahar de vin au stricat cea mai frumoasă seară din viaţa mea, făcându-mă să adorm cu ţigara în mână. Niciodată de atunci, Mihai nu mi-a mai făcut asemenea surprize complicate. :))

Comments
  • pop romy December 7, 2012 at 4:01 pm

    foarte frumos din partea lui,pacat ca ai adormit. eu credeam ca seara perfecta se va incheia ca in filme: sotul tau fericit vazandu-te imbracata doar in lenjerie intima si impodobita cu bijuterii fine. 🙂

    • Vienela December 8, 2012 at 5:32 am

      Daca nu adormeam, sigur nu mai povesteam pe blog despre acea seara. :))

  • Mirela December 7, 2012 at 4:11 pm

    Lasă că dacă mai erau și altele ai fi zis că prea bine a ieșit și cine știe ce se-ascunde sub binele ăsta, hai, recunoaște! Așa a rămas o amintire frumoasă, cam cuminte…dar lenjeria aceea nu cred că a rămas pe calorifer pe vecie, nu-i așa?! 😉

    • Vienela December 8, 2012 at 5:34 am

      O amintire cuminte, cam prea cuminte… Dar am recuperat… :))

  • Ana-Maria December 7, 2012 at 4:44 pm

    RASFATATO! 😀

    • Vienela December 8, 2012 at 5:45 am

      :)) Invidioaso!

      • Ana-Maria December 8, 2012 at 6:45 am

        Pai am de ce….si sunt in asentimentul muuuultor femei 🙂 .Sa fi iubita asa , intotdeauna!

        • Vienela December 8, 2012 at 6:48 am

          Iti multumesc, Ana-Maria!
          Mi-as dori ca toate femeile din lume sa aiba parte de asemenea surprize, macar o data pe an! Pentru binele familiilor, ar trebui totusi sa bem vinul cu masura! :))

  • Vladimir December 7, 2012 at 6:25 pm

    MWAHAHAHAHAA! PRIMA REGULA! VAI MIE! NU STIA PRIMA REGULA! Pai ORICE (ORICE, ZIC! TOATE! GENERALIZEZ!) femeie are gena pentru stricat/desconspirat/distrus/dus la dracu surprizele romantice! :))))) Si toate o faceti inocent… Si apoi va pare rau :)))). Vai mie, cum de nu stia chestia asta! Eu sunt Stan patitul mi-am luat-o in 4π de fiecare data cand am incercat sa impresionez/las pe spate/dau cu picioarele in sus vreo femeie. Incepand cu maica-mea si culminand acut de dureros cu Kadia… Sa-ti spuna ea! Mi-a tras-o in atatea moduri si atat de inocent de fiecare data cand voiam sa-i fac o surpriza din asta…”ROZ”! Mwhahahaha, asa invata omul mai! :)) Nu mi-e mila. Suntem tovarasi de suferinta. Ca eu am sa incerc in continuare, barbateste si la fel de futil sa impresionez fetele din viata mea :P.

    • Vienela December 8, 2012 at 5:46 am

      :)) Vladen, trebuie neaparat sa ne povestesti! Mor de curiozitate! :))

      • Ana-Maria December 8, 2012 at 6:46 am

        Si io….nespus de tare!

        • AndreeaG December 8, 2012 at 6:50 pm

          Si eu!!! 😀

          • Vienela December 8, 2012 at 7:06 pm

            Stai, ca saptamana viitoare va povestesc despre urmarile acestei postari. Veti avea motive sa va prapaditi de ras. :))

  • Larisa December 7, 2012 at 8:32 pm

    :)) foarte tare intamplarea..acum cand o citesc aici, imi dau seama ca in realitate n-a fost chiar asa 🙂
    Foarte draguta surpriza lui, pacat ca s-a terminat asa. Ce face servicul asta din om :))

    • Vienela December 8, 2012 at 5:48 am

      Ba a fost chiar asa, poate cu mici omisiuni… :))
      Fusese o zi infernala, cum rar am avut la serviciu… Si tocmai atunci s-a gandit si el sa ma surprinda. :))

  • admin December 7, 2012 at 8:44 pm

    Ce bărbat! Cred că am fi preteni foarte buni: http://talentirosit.ro/inseamna-ai-nevasta-grijulie/
    Îi place berea? 😀 Sau mă rog, beutura 😛

    • Vienela December 8, 2012 at 5:28 am

      Ii place berea, cum sa nu… Doar ca se abtine de multe ori, sa nu ma supere. :)) Profita si el cand ne vin musafiri, ca atunci imi pun lacat la gura. :)))

      • Vienela December 8, 2012 at 8:29 am

        :)) Stiu articolul, l-am citit atunci cand l-ai postat… :))
        Nu am comentat tocmai pentru ca nu puteam spune altceva decat ca va asemanati perfect in aceasta privinta. :))

        • Rudolph Aspirant December 9, 2012 at 5:31 am

          Mie mi se pare total aiurea sa nu stiu ce haine personale am in posesia mea + mai ales nu as putea sa suport sa primesc indicatii de la altii in legatura cu ce sa ma imbrac. Cred ca nu i-as lasa nici macar sa-mi atinga hainele mele personale pt a le spala daca nu sunt mama mea sau spalator/curatator de haine profesionist cu atestat + echipament profesional la indemana, nici macar pt a le culege de pe jos si de pe scaune si canapele pt a le aseza fie in dulap, fie in cosul de rufe murdare, sau chiar in masina de spalat daca nu sunt valetul meu personal ales si salariat de mine. Cred ca singurul lucru pe care l-as putea tolera ar fi sa ma ajute sa imperechez ciorapii cand sunt scosi din masina de spalat, pt ca sortatul ciorapilor chiar ca nu ma pasioneaza absolut de loc, si simt uneori nevoia unui ajutor in legatura cu aceasta activitate.

          • Rudolph Aspirant December 9, 2012 at 6:01 am

            Am sa indraznesc sa merg chiar mai departe in legatura cu acest subiect si sa comentez ca din toate caracteristicile casatoriilor heterosexuale cred ca pe mine ma deranjeaza cel mai mult obiceiul barbatilor de a primi sau chiar pretinde ajutor menaj personal de la sotiile lor. Inteleg ca poate unor femei chiar le face placere sa fie pe post de camerista, fie chiar si numai in legatura cu eventualul purtat al unei uniforme de subreta fara nici o intentie de activitate reala profesionala in acest sens, mai ales efectuata in mod total voluntar, insa rolul asta tot mi se pare oarecum dezgustator pt ambele persoane implicate in aceasta relatie, si vorbesc cat se poate de sincer. Pai eu si daca as avea o camerista sau preferabil un valet personal cu training de specialitate salariat de mine, cred ca l-as supraveghea cu mare atentie pana cand sa am incredere in el sau in ea sa ii permit sa imi atinga lucrurile mele personale, desigur chiar si atunci numai echipat cu manusi speciale. Nici pe mama nu o las de ffff multa vreme sa imi atinga hainele pt a le ridica de pe jos daca s-au acumulat acolo de ceva timp.

            Hainele mi se par ceva ff intim si personal, inclusiv alea eventual primite cadou dupa ani si ani de eventuala convietuire impreuna, (ca altfel as interzice total acest fel de initiativa precis destinata esecului si unor nervi masivi), si precis nu fac parte din ariile comune ale unui eventual apartament impartit de 2 persoane adulte mature care traiesc impreuna pe termen relativ lung in legatura cu care se pot planifica niste activitati de cooperare si intrajutorare reciproca, de ex spalatul vaselor sau aspiratul covoarelor fie prin rotatie, fie prin distribuire echitabila consensuala in functie de afinitati personale, (ca eu nu pot sa sufar sa spal vasele si as prefera sa aspir covoarele, de exemplu, dar daca nici eventualului partener nu i-ar place sa spele vasele, pt ca efectiv nici nu pot sa imi inchipui ca eu as putea fi atras vreodata de cineva caruia chiar i-ar face placere acest fel de activitate casnica, atunci ar trebui ajuns la un compromis de efectuat aceasta activitate neplacuta prin rotatie).

          • Rudolph Aspirant December 9, 2012 at 6:29 am

            In plus, efectiv cand vad in filme cate un erou mirosind puloverul sau camasa partenerului disparut printr-un deces sau divort prematur, (desigur nu cu intentia de a le curata sau de a le aranja in dulap), chestia asta mi se pare atat de intima si sfasietor emotionala, ca imi vine sa inchid ochii sa nu mai fiu martor la asa ceva, tocmai pt ca mi se pare ca hainele reprezinta un fel de extensie a personalitatii si identitatii omului respectiv autonom individual. Pai daca eu as lasa un partener sa-mi aleaga si sa-mi cumpere hainele si sa mai aiba si grija de ele, asta ar insemna ca o parte din mine efectiv lipseste sau nu mai exista. Singurele posesii la care tin cu adevarat, desi nu tind sa acumulez mai multe decat pot incapea in maxim 2 valize, eu fiind de altfel destul de hotarat sa nu acumulez niciodata nimic mai mult decat ar incapea in 2 valize, (desi uneori imi pare rau si dupa cateva carti sau cate o savoniera mai speciala, dar pe astea sunt deja obisnuit sa le pierd sau sa le las in urma, sa renunt la ele), sunt hainele mele, si de astea chiar ma agat si imi fac probleme deosebit de mari cand e sa triez ce mai arunc din ele. Deja car cu mine incolo si incoace de vreo 5 ani o vesta de casmir cu gauri in ea pe care nu mai pot sa o port ff des, desi uneori mi-o pun pe mine cand efectiv nu imi pasa daca ma vede cineva cu ea. Si mai am cateva camasi de genul asta, care efectiv sunt total decolorate sau ingalbenite pe la guler in mod iremediabil, si pe care chiar ca nu am cum sa le port, dar pe care efectiv nu ma indur sa le arunc.

            Sorry ca am divagat asa de mult, dar e un subiect ff emotional pt mine, mai ales ca trebuie sa arunc niste cizme si haine in curand, pt ca au inceput sa se acumuleze unele pe care nu am de gand sa le mai port, si nu am chef sa incep anul nou cu lucruri inutile in casa, si-mi va fi greu sa renunt la ele si am sa ma simt ff vinovat.

  • elly weiss December 7, 2012 at 10:55 pm

    Pana la ultimul paragraf tot asteptam sa te trezesti din somn. 😉
    Inca nu stiu ce sa cred …
    De trezit te-ai trezit…

    • Vienela December 8, 2012 at 5:50 am

      Da, m-am trezit dimineata… :))

  • Dan December 7, 2012 at 11:22 pm

    Deci nu stii ce s-a mai întâmplat!

    • Vienela December 8, 2012 at 5:30 am

      Nu s-a mai intamplat nimic notabil. El a terminat singur sticla de vin, m-a dus in brate pana in pat si nani amandoi. :))

  • Radu December 8, 2012 at 7:07 am

    Macar te-ai odihnit!
    Cum a fost a doua zi? :))

  • Narcis December 8, 2012 at 6:53 pm

    O seara perfecta cu un somn si mai perfect 🙂 off, dar vad ca asta cu spalatul vaselor si consumul de apa multa este o problema generala la femei. De ce noi consumam multa apa la spalat vase ? Poate vrem sa fim siguri ca se spala mult mai bine decat cu 2 stropi de apa cu care le spalati voi ? :)) hahaha

  • mixy December 10, 2012 at 1:09 pm

    =)) scuze, nu m-am putut abține

  • Rolling Ideas December 19, 2012 at 10:33 am

    Poveste cu final dezumflat :))))

  • […] în această dată, la un  interval de câţiva ani. Despre felul în care am reuşit să stric surpriza pregătită de soţul meu v-am povestit. Astăzi aş vrea să vă relatez o întâmplare care a avut loc pe 8 martie 1994, […]

  • […] le face sunt plăcute sau măcar pregătite cu cele mai bune intenții din lume. Chiar și cele din serile perfecte, ce încă ne mai amuză. M-am gândit doar câteva clipe înainte de a mă decide să vă […]

  • Irealia May 31, 2014 at 11:56 am

    Să nu fie el curios de cum ar fi fost dacă nu adormeai și să repete figura?!? Ahhhh, bărbații ăștia!!! 🙂 🙂 🙂

  • Irealia May 31, 2014 at 12:01 pm

    Ah, acum văd când s-a întâmplat. Mnoh, nu-i bai, savoarea rămâne. Dar nu mă ajuți cu linkuri spre orice are legătură cu subiectul, să văd de n-a fost, totuși, curios? 🙂

    • Vienela May 31, 2014 at 1:17 pm

      Nu a avut curaj sa repete intocmai experienta, desi acum nu mai vin obosita de la serviciu. Sau poate tocmai din cauza asta, ca sunt mereu acasa si nu are cand sa imi pregateasca surpriza? :))))

  • Silving May 31, 2014 at 3:21 pm

    Doamne,cum sa adormi?? 😀 Pai ai pierdut the best part! Nici sa pic din picioare si n-as adormi intr-o “situatie” din asta,m-ar tine treaza tocmai gandul…”desertului”;)

    • Vienela May 31, 2014 at 3:49 pm

      :))) Poi nu e vina mea ca mi-a dat vin sa beau… Nu stiu cum naiba reusesc femeile alea in filme sa bea vin si sa nu adoarma, ca mie nu mi-a iesit… Data viitoare cred ca imi va oferi suc… :)))

  • Dana Lalici May 31, 2014 at 6:46 pm

    Foarte tare. uite asa se lecuiesc barbatii de surprize….Pentru intentie insa ii dam nota 10 si supa calda de cate ori cere, nu-i asa?

  • Javra May 31, 2014 at 9:54 pm

    Chestia e că a reuşit să facă pentru tine o seară memorabilă…

  • rudia March 15, 2015 at 5:14 pm

    :-)))
    Eu am rămas setată pe… lenjeria intimă! 😀

  • […] pentru blog sau să considere că cea mai bună idee este să povestească lumii întregi despre seara aceea (cum, nu vă amintiţi?) sau despre dimineaţa aceea (iar nu vă amintiţi?), dar dumneavoastră […]

  • Prefer un tont… | Iubesc Viaţa December 7, 2016 at 1:57 pm

    […] tot mi-a reamintit facebook dimineață de o seară perfectă trăită acum câțiva ani, m-am gândit că pot oferi textul și celor care între timp l-au uitat […]

  • Daniela Bacaoanu December 7, 2016 at 7:04 pm

    Poti sa repeti tu aceasta seara romantica,poti cumpara in loc de vin o sampanie pentru copii 🙂

  • Post a comment

    Threaded commenting powered by interconnect/it code.