Skip to main content

O eventuala cariera in culturism

Nu mai retin exact cati ani au trecut de cand am vazut, intr-o revista, poze cu tot felul de culturisti care isi etalau cu mandrie masa musculara. Am fost atat de uimita, incat le tot spuneam prietenilor ca pozele sunt trucate, ca nici un om normal nu poate arata in acel fel. Cu aceste cuvinte le-am dat apa la moara baietilor, asa ca s-au apucat sa imi explice pe indelete cat efort sta in spatele acelei dezvoltari incredibile a muschilor. Mi-au povestit despre toate exercitiile fizice pe care un culturist le face, dar mi-au vorbit in egala masura si despre nu mai retin ce suplimente masa musculara care ii ajuta sa isi schimbe forma corpului, sa arate asa cum arata. Am fost uimita peste masura de toate informatiile primite si mi-am dat seama ca, mai ales pentru baieti, dezvoltarea masei musculare poate deveni usor nu doar o pasiune, ci chiar o obsesie.

Gandurile mi-au fost confirmate cativa ani mai tarziu, cand am vazut la tv un reportaj pe aceasta tema. La noi (deocamdata) mai putin, insa prin alte tari oamenii investesc mult timp, multa energie si chiar multi bani pentru a-si dezvolta masa musculara, pentru a face culturism, pentru a avea sansa de a participa la diverse concursuri nationale si internationale. Nu e nimic rau in a-ti dori sa arati mai bine, sa ai un corp frumos, bine lucrat, bine dezvoltat, cu care sa te mandresti si pe care sa il aprecieze si altii, indiferent ca esti femeie sau barbat, indiferent daca esti tanar sau mai putin tanar.

Legat de acest lucru, vreau sa va spun ca mi-a iesit in cale, de curand, o stire despre o doamna de vreo 50 de ani care, dupa o viata traita normal, dar si stimulata de o relatie prost terminata, s-a apucat de culturism si, in doar cativa ani, a inceput cucerirea. Cucerira a diverse podiumuri, titluri, trofee, dar si a admiratiei celor ce au vazut-o si cunoscut-o. In sufletul meu, am invidiat-o putin pentru ambitia ei, pentru felul in care arata, pentru tot ceea ce reusise sa isi dovedeasca ei si lumii.

Nu mai retin exact daca folosea si suplimente masa musculara ori daca tot ceea ce construise din corpul sau se datora numai si numai muncii, efortului fizic, ambitiei de a reusi acolo unde nimeni nu ii dadea nici o sansa. Cert este ca, pentru o zi, a reusit sa ma stimuleze si pe mine. In ultimii ani am devenit o puturoasa, o femeie sedentara, care face miscare doar cand isi face cumparaturile si cand isi plimba cainele (Multumesc, Bruno). Ei bine, in ziua cand am aflat de acea doamna, nu doar ca m-am ridicat de pe scaunul de la birou, dar am facut si niste exercitii fizice.

Nu cu gandul de a-mi mari masa musculara, desigur, ci numai pentru a-mi dovedi mie ca nu mi-a pierit de tot vointa, ca nu mi s-au intepenit incheieturile, ca mai pot face o fandare ori niste abdomene. Ceea ce am uitat eu a fost faptul ca orice efort fizic facut dintr-o data, fara o minima incalzire, aduce cu sine o febra musculara enervanta. Normal ca a doua zi nu am mai fost buna de nimic si asa am renuntat la o eventuala cariera in culturism. 😀

 

Comments
  • Claudia May 7, 2017 at 12:45 pm

    😁 de câte ori îmi pun în gând că mă apuc de exerciții fizice.Am multe filmulețe descărcate.Fac o zi,a doua zi sunt robot şi gata trece elanul. 😆

    • Vienela May 24, 2017 at 2:36 pm

      Eu nici nu ma mai deranjez sa fac. Obosesc doar gandindu-ma. :)))

  • Post a comment

    Threaded commenting powered by interconnect/it code.