Skip to main content

M-a ademenit cu vorbe dulci

Nu îl doream pe el, special. Nu făcusem liste pline de pretenţii despre cum mi-aş dori să fie. Nu am plecat în lumea mare în căutarea lui. Trăiam cu  convingerea că unul ca el pot găsi oricând, oriunde. Ştiam că l-aş putea avea. Speram doar să fie mare, să mă impresioneze cu trupul său zvelt şi puternic, să miroasă plăcut, atât de plăcut încât să îl doresc din prima clipă. Ceream prea mult?

Am dat peste el într-un mod cu totul neaşteptat. Era o zi rece de toamnă, cu cer mohorât. Ieşisem în piaţă să cumpăr pâine. Şi astăzi, după atâta timp, sunt convinsă că doamna aceea m-a ademenit cu vorbe dulci, făcându-mă să o urmez în camera umedă şi rece. Acolo l-am văzut pentru prima dată. Avea o graţie uimitoare, ochi mari şi pielea lucioasă.

Mi-a dat impresia că este puţin cam violent, dar nu mi-a păsat prea tare. Mă ştiam puternică şi îndrăzneaţă. Ce mi-ar fi putut face fără voia mea? Am observat că lumea întorcea capul după noi, că se mirau văzându-ne împreună, însă nu mi-a păsat. Râvneam prea mult la el. Eram stăpânită de pofte bizare.

Ajunşi în apartament, am fost amândoi cuprinşi de o ciudată agitaţie. Mi-am aruncat din mers pantofii şi gecuţa. Ne-am oprit în baie. Îmi venea să îi sărut ochii. Îi mângâiam pielea puţin umedă. Abia după ce a intrat sub duş am plecat spre bucătărie, în căutarea unui cuţit ascuţit. Nu îl puteam lăsa să trăiască, oricât de mult mi-aş fi dorit.

M-am întors tiptil în baie. A fost o luptă mută, crâncenă, care m-a vlăguit. Sângele a ţâşnit cu putere, stropindu-mă pe haine şi pe mâini. Tremuram. Nu m-am putut abţine şi l-am sunat pe Mihai, să îi povestesc grozăvia. Nu era primul pe care îl omoram, dar era cel mai mare şi mai puternic peşte pe care îl cumpărasem vreodată.

Comments
  • Minnie January 17, 2013 at 4:19 pm

    Sa-mi stea inima! 🙂
    Cremanalo!!! 🙂 Asa reactionezi de cand te-ai lasat de fumat? 🙂 🙂 🙂

  • Floarea January 17, 2013 at 4:40 pm

    Frumos!Ma convigi pe zi ce trece de talentul tau.

  • zdwub January 17, 2013 at 4:48 pm

    Cu asta chiar m’ai facut sa’mi stea inima in loc pentru cateva secunde :)) Am crezut ca este o poveste, dar dupa ai pomenit numele sotului, nu e poveste…cand am vazut cel mai mare peste am ramas “:o la asta ma gandeam si eu:| ” :))

  • javra January 17, 2013 at 5:15 pm

    Mda, când laşi fumatul, ancestralul urlă-n tine şi pui mâna pe cuţit!

  • Dragoi Cristina January 17, 2013 at 5:48 pm

    Agatha Christie a început să scrie în astfel de conjuncturi!…

  • Radu January 17, 2013 at 5:51 pm

    Şi cum îl chema pe peşte ? 😛

  • CostinC.info January 17, 2013 at 6:18 pm

    :))))) Doamneee! Ai reusit sa-mi opresti respiratia! Jur! Foarte misto scris! 😀

  • Vladimir January 17, 2013 at 6:35 pm

    Peste = Pasiune + Pofte

  • pandhora January 17, 2013 at 7:35 pm

    de abia la sfarsit mi-am dat seama aceea cine era “animalul” :))

  • Intuneric January 17, 2013 at 8:10 pm

    Deci ai avut si tu, la un moment dat, un peste? 😀

  • Andra January 17, 2013 at 8:43 pm

    :))) =))) pe masura ce citeam ma tot intrebam… ce naiba s-a intamplat cu Vienela de e atat de morbida? :))) =)))

  • Cris-Mary January 17, 2013 at 8:44 pm

    Ucisul in baie a fost sport national la un moment dat la mine in familie 😀 rate, cocos, pesti ..etc etc.. Vai vai .. ce trist.. oricum ai povestit tare frumos, cu suspans! Imi place:D

  • cotos January 17, 2013 at 8:49 pm

    Ai omorat un “peste”? :)) Si inca esti in libertate 😛

  • elly weiss January 17, 2013 at 9:09 pm

    Bine ca n-a fost un altfel de peste :))
    Vad ca trebuie sa completez lista aia. Au mai aparut reactii 🙂

  • Dan January 17, 2013 at 10:29 pm

    La început am zis “asa l-o fi cunoscut pe sotul ei”, pe urma când am ajuns la doamna cu camera rece mi-am spus ca o fi vreun câine si uite-asa am ajuns la peste… Pofta buna!

  • Iuliana January 18, 2013 at 5:53 am

    Ahhh, criminala mica! Si l-ai mancat see you usturoi? :))

  • Iuliana January 18, 2013 at 5:55 am

    Vai de mine, nu stiu ce-am facut de a aparut comentariul de mai sus asa mascarit :))
    Te intrebam daca l-ai mancat cu usturoi. Se vede treaba ca m-a lovit invidia :))

  • nina January 18, 2013 at 5:56 am

    Am crezut tot drumul ca-i vorba de un caine. Pana la cutit. acolo am zis> nu-i caine, e cocos. N-a fost. 😀

  • Narcis January 18, 2013 at 8:00 am

    Jur ca eu am crezut ca este o gaina :), o gaina poti sa omori? Eu nuuuuuu…

  • amiralul January 18, 2013 at 8:17 am

    ia uite domne despre ce era vorba :)) chiar mi-a placut.. asta e articol pt curiosi :))

  • Florin Răvdan January 18, 2013 at 9:02 am

    Ma pusesesi pe ganduri pentru o clipa . Pana am citit ca era un peste, de fapt :))

  • Rudolph Aspirant January 18, 2013 at 10:44 am

    Ai reusit sa ma faci sa ma las de mancat si peste ! Zau daca mai mananc eu vreodata vreun peste daca prepararea lui trebuie sa fie asa de violenta ! La porci, vaci, gaini si rate renuntasem inca mai de mult. Vanat adevarat gen iepure sau elan nu cred ca am mancat niciodata. Salam de ren si cateva conserve de macrou, sardele si pasta de somon ce mai mancam in ultima vreme. Acum vad ca raman doar cu salamul de ren. Dar, zau eu chiar ca NU doresc sa devin vegetarian, chiar sunt anti-vegetarieni asa in principii.

    • Vladimir January 18, 2013 at 1:11 pm

      Ramane oricand varianta cu balena, desi cred cu tarie ca poti gasi niste filme oribile pe net cu ucisul lor 😀

  • Andreea January 18, 2013 at 11:45 am

    bine ca ai precizat, credeam ca faci o declaratie de dragoste + o marturie a unei crime:))

  • Cristina January 18, 2013 at 9:22 pm

    incitanta descriere, plina de tentatii…

  • Marmotica January 20, 2013 at 5:04 pm

    :))))) Ai in stil superb de a descrie lucrurile, iar la final mai sa imi stea inima :))) Vorba lui Andi Moisescu : ma inclin .

  • mixy January 21, 2013 at 12:10 pm

    :)) mă depășești la instincte criminale cu peștele ăsta puternic

  • Hapi January 21, 2013 at 4:10 pm

    Asadar i-au zburat solzii dupa intalnirea cu tine 🙂

  • […] Dacă ar fi un caz singular, poate că aş trece cu vederea, dar ştiind că mai sunt şi alţii care profită de neatenţia noastră, îmi doresc să ne unim forţele, să îi combatem prin toate mijloacele, pentru a eradica furtul şi neruşinarea. Cum aş putea ierta pe cineva care atentează la peştele meu? […]

  • cristina dragomir January 18, 2016 at 10:07 am

    Citit pe nerasuflate. Si eu am crezut ca e vorba de un caine. Pana ai plecat dupa cutit 🙂

  • adrian rotaru January 18, 2016 at 10:13 am

    Sper ca vorbesti de unul din pestii aia care exploateaza fetele. Si aia ar merita transati!

  • Post a comment

    Threaded commenting powered by interconnect/it code.