Skip to main content

Jurnal de femeie simplă, pagina 98

Un citat/proverb favorit… îmi poate schimba starea de spirit, dacă îl întâlnesc la momentul potrivit. Astăzi (13 octombrie 2016)…, într-o pagină mai veche de jurnal, am găsit o constatare înțeleaptă: “Am învățat că un lucru plănuit pentru săptămâna viitoare poate fi făcut mai devreme sau poate fi amânat la infinit.”. Cred că anumite lucruri plănuite pentru săptămâna viitoare… vor fi lăsate de izbeliște, mai ales că in casă… e același balamuc mirosind a renovare: sufrageria goală, dormitorul arhiplin, cafeaua neîndestulătoare.

Sper… să ne putem decide în privința culorii (culorilor) pentru pereți, să scap și de acest stres. Mă gândesc… la toate câte le-am îndurat în ultima săptămână și mă simt ca o adevărată eroină. Am simțit frig, spaimă, epuizare fizică și psihică, după care m-am înveselit. Copilul meu, alergic la praf, a stat departe (atât cât a putut) de toată nebunia din casă, în vreme ce noi, sufocați la propriu și la figurat, munceam ca niște sclavi. Văzând că s-a mai așezat praful, a decis: când terminăm cu balamucul ăsta, schimbăm parchetul și în dormitor.

Pisicile mele… au fost de acord. Deși în cea mai mare a timpului au stat încuiate în dormitor, micile episoade în care s-au distrat cu nisipul din mijlocul sufrageriei le-au convins că renovările din apartament sunt interesante. Câinele meu… nu a fost de acord. I s-a părut un coșmar toată această poveste. Chiar și pentru a ieși în scurte plimbări în jurul blocului a fost luat în brațe și transportat până la ușa de la intrare, ca nu cumva să împrăștie nisipul, să nu murdărească pereții, să nu distrugă șapa. A reușit totuși, într-o clipă de neatenție a umanilor, să remodeleze glaful proaspăt aranjat.

Prin blogosferă… voi da o tură mâine, să văd ce s-a mai scris. Până atunci, mă duc să fac o cafea, să pun mâncarea la foc, să scot câinele la plimbare, să supraveghez meșterul pentru a mă asigura că îmi pune gresia la dungă. Vă las o fotografie preferată…: frunza de plop.

frunza-de-plop

Jurnalul de femeie simplă a ajuns la pagina 98. Spre surprinderea mea, descopar ca imi place sa recitesc paginile scrise in anii trecuti, sa imi amintesc ce faceam, cum gandeam sau chiar cum ma imbracam.