Skip to main content

Iubire necondiţionată (1)

Iubire necondiționată.

Mergea de aproape o oră când a nimerit în poieniţa plină de margarete. Surpriza a fost atât de mare încât a lăsat-o fără grai şi cu sufletul plesnind de fericire.  Era atât de încântată încât ar fi vrut să se îngroape în câmpul de flori, să le îmbrăţişeze pe toate, să rămână în paradisul ivit pe neaşteptate, ascultând zumzetul albinelor.

Bărbatul care o însoţea mima o bucurie pe care nu o simţea: florile nu îi spuneau nimic, albinele îl enervau, iar căldura îl ameţea, făcându-l să transpire abundent. Dar o iubea atât de mult… Încerca să îi lase impresia că se potrivesc, că împărtăşesc toate trăirile, deşi gândul lui era la preocupări mai lumeşti.

Ar fi strâns-o în braţe cu patimă şi i-ar fi sărutat ochii luminoşi, ar fi oprit timpul în loc, făcând-o să fie a lui, atunci şi acolo.

Dar simţea că fata nu era pregătită, că îl vedea ca pe un frate bun şi atent. Știa că nu îl iubeşte şi că probabil nu îl va iubi niciodată cu pasiune, că nu i s-ar fi oferit aşa cum visa el, cu trup şi suflet.

S-a aşezat îngândurat în iarba deasă, a aprins o ţigară, aşteptând ca ea să adune margarete, mirându-se de bucuria ei copilărească, de frumuseţea corpului ei, de roşul obrajilor, dorindu-şi să îi poată şterge broboanele de sudoare de deasupra gurii.

margarete

Continuarea:

1. Iubirea, tot mai navalnic

2. Mica zeita

3. Ghimpele din inima

4. Sfarsitul povestii de iubire

Comments
  • Aniela Deby June 12, 2012 at 5:23 am

    Rar barbati d`astia:D

  • Ionut June 12, 2012 at 5:36 am

    mi-a placut pana la faza cu “albinele il enervau”, aici pe mine nu m-ar fi enervat ci m-au fi bucurat si mai mult, dar asta sunt eu, un albinar in devenire :P, in rest mi-a placut povestioara

    • Vienela June 12, 2012 at 5:44 am

      Nu stiu cu ce sa incep.
      In primul rand iti multumesc pentru vizita neasteptata.
      Iti citesc blogul, stiu despre noua ta preocupare si te felicit pentru ambitie. 😉
      Venita din partea ta, aprecierea este foarte importanta pentru mine. Multumesc.

  • Radu June 12, 2012 at 6:16 am

    Am vazut ce gandea el !
    Dar ea ???

  • Locco Chicco June 12, 2012 at 8:47 am

    Ce frumos ! De multe ori iubirea nu e doar asa cum si-o inchipuie unele persoane …ci mult mai mult

  • Bucur June 12, 2012 at 9:01 am

    asta e un mit fals albinele nu enerveaza barbati,ci barbati enerveaza albinele,albinele astea de 20-25 de ani :))

    • Vienela June 12, 2012 at 10:05 am

      Bucur, unde ai fugit cu gandul… :))

  • Probiu June 12, 2012 at 9:31 am

    …si continuarea? Mi se pare ca n-are un final, asa ca mai astept!

    • Denis June 12, 2012 at 9:41 am

      Aşteptăm şi vedem mâine 🙂

      • Vienela June 12, 2012 at 10:05 am

        Vrei totul odata? Va spun maine!!! 😉

  • frmshk June 12, 2012 at 9:50 am

    Ce gândea ea, e clar… se simţea bine în cadrul acela, se umplea de natură şi bărbatul de lângă ea înseamna un prieten bun… e destul de clar. Dar el… dacă o iubea într-adevăr, nu mima bucuria pentru că, să fie cu ea ar fi însemnat ca nimic din jur să nu mai existe… dar na, eu sunt doar o idealistă…

    • Vienela June 12, 2012 at 10:07 am

      Nu mima bucuria de a fi cu ea, ci bucuria la vederea florilor. 😛

  • zdwub June 12, 2012 at 11:01 am

    Pacat ca nu toti gandesc asa…rar cei care o fac…dar bine totusi ca mai sunt cativa ;))

    • Vienela June 14, 2012 at 6:50 am

      Nu stiu daca este bine. Asta ne face sa ii vedem intr-o lumina proasta pe cei multi. :))

  • Vladimir June 12, 2012 at 11:33 am

    Saracul. In ce s-a bagat.

    • Vienela June 14, 2012 at 6:49 am

      Asa patesc cei care sunt prea buni. :))

  • Nice June 12, 2012 at 11:47 am

    Probabil ca exista si din astia, eu am cunoscut barbati ceva mai practici.

    • Vienela June 14, 2012 at 6:51 am

      Poate ai fost norocoasa… Traim vremuri grele, in care nu mai este loc prea mult de romantism. 😉

  • Rozy Bumbushka June 12, 2012 at 4:09 pm

    margaretele sunt florile mele preferate.:) le consider cele mai frumoase si gingase.
    important e sa incerci, daca esuezi asta e. esti impacat cu ideea ca ai incercat.

    • Vienela June 12, 2012 at 7:19 pm

      Si mie imi plac mult margaretele. :))

  • Ana Q. June 12, 2012 at 7:15 pm

    uff, ce specimen rar ai descris tu acolo, vienelo!
    apropos, tare frumos mai scrii (:

    • Vienela June 12, 2012 at 7:18 pm

      Multumesc, Ana. Chiar exista specimenul asta. :))

  • elly weiss June 12, 2012 at 7:53 pm

    Astept si eu continuarea 😉

    • Vienela June 14, 2012 at 6:51 am

      Pana cand am ajuns eu la comentariul tau continuarea deja s-a invechit. :))

  • Tot mai năvalnic | Iubesc Viaţa June 13, 2012 at 5:29 am

    […] s-a apropiat râzând fericită,  l-a prins de mână si l-a ridicat, trăgându-l după ea în câmpul de margarete, cerându-i din priviri să se bucure împreună de albul florilor, de foşnetul vântului, de […]

  • Vlad June 13, 2012 at 10:08 am

    Da, ar fi bună o continuare, dar fără sfârşit. Îmi place mai mult magia lăsată ;;)
    Trebuie să recunosc, m-am regăsit în bărbatul de acolo. 8->

    • Vienela June 14, 2012 at 6:31 am

      Asta inseamna ca esti un baiat deosebit. 😉
      Am tinut cont de parerea ta.

  • Mica zeiţă(3) | Iubesc Viaţa July 17, 2012 at 4:31 am

    […] îi învăluiau, în timp ce căldura ridica aburi din dealul răcorit de ploaia scurtă de vară. Margaretele pe care le adunase îi zâmbeau şi ele cu lacrimi în ochi, apa încă mai şiroia pe făgaşe, […]

  • Ghimpele din inimă(4) | Iubesc Viaţa July 17, 2012 at 4:31 am

    […] simţea că fratele ei este nefericit, că este mereu frământat de gânduri amare şi că fata, cu zâmbetul ei plin de candoare, îl tratează cu o camaraderie cu care el nu avea ce […]

  • Sfârşit de poveste(5) | Iubesc Viaţa July 17, 2012 at 4:58 am

    […] Fata sorbea calmă din cafeaua fierbinte şi se uita melancolică spre dealul din spatele casei. Simţea că amândoi, frate şi soră, o urmăresc atent, că îi pândesc fiecare gest, fiecare cuvânt. […]

  • Păpădia | Iubesc Viaţa July 27, 2012 at 4:39 am

    […] lemn şi sticlă, pentru a-şi aminti întotdeauna că florile nu se simt bine în casă de om, ci pe câmp, în bătaia soarelui şi a […]

  • Toată lumea era a lor | Iubesc Viaţa August 28, 2012 at 5:46 am

    […] povârnişul abrupt şi bolovănos, au trecut prin păduricea de salcâmi tineri şi s-au oprit în poieniţă. Stăteau întinse în iarba deasă, ascunse privirilor şi vorbeau în şoaptă, parcă […]

  • Adriana June 7, 2013 at 9:43 am

    Deja ai desconpirat că e băiat bun.Parcă vedeam cum, in continuarea ta aduci surprize,că doar eşti maestră,numai că ….”necondiţionatul ăla din coadă”, nu prea arată a surprize mari.Aştept…cu drag…

  • Post a comment

    Threaded commenting powered by interconnect/it code.