Skip to main content

Îți lipsește seva

Te dai un pas înapoi, pui o mână streașină la ochi, să nu te deruteze soarele cu dinți, și privești. Îi vezi crescând ca niște feți-frumoși. Dar asta nu-i poveste. Te miri de înverzirea lor, apoi de rodul negru – otravă aruncată-n lume fără avertisment și fără antidot. Toamna care coboară peste pământ îți dă fiori. Frunzele roșiatice se aștern, covor, pe asfaltul care geme sub pașii ultimilor rătăciți. Rămași fără protecție, feții-nu-prea-frumoși caută să ascundă rolul pe care l-au avut cârceii în evoluția spectaculoasă de la sămânța rătăcind în vânt și până la planta viguroasă, invazivă, de astăzi. Iarna este aici. De neoprit.
Făt-Frumos, nici măcar gheața în care te învelești nu mă poate împiedica să-ți deslusesc conturul, să observ că îți lipsește seva și că metodele prin care ai urcat până în vârful scării s-au așezat, ca niște putrede noduri, peste poza pe care o afișezi când te privesc.
Toți Feții-Frumoși se chircesc sub vorbele-ți dure. Le întorci spatele și pleci pe drumul tău, către hibernare, întrebându-te dacă nu cumva și de această dată se prefac, așteptând momentul când vor putea înmuguri iar.

 

Comments
  • Andra February 20, 2017 at 9:03 pm

    Inca nu a venit primavara!

    • Vienela February 24, 2017 at 10:30 am

      Dar e aproape, tot mai aproape… 😉

  • Post a comment

    Threaded commenting powered by interconnect/it code.