Skip to main content

Infern sau paradis?

Deşi nu am cunoscut pe nimeni care să se drogheze, ştiu şi eu, ca orice om, de ravagiile pe care drogurile le fac, mai ales asupra tinerilor, care se lasă  uşor influenţaţi. Mă uitam aseară la o emisiune care avea cumva legătură cu ceea ce vreau să spun astăzi.

O englezoaică dependentă de heroină s-a hotărât să renunţe la drogul pe care îl folosea de câţiva ani şi care o transformase într-o epavă. Cu ajutorul unei organizaţii de caritate a ajuns la un templu budist, unde călugării oferă gratuit sprijin celor care vor să reînceapă să trăiască, să ducă o viaţă normală.

După ce a fost percheziţionată la intrare, femeia, luată prin surprindere, a fost trimisă direct la “dezintoxicare”. Dintr-un amestec de 109 plante, călugării budişti fac o băutură ce provoacă vomă, obligând organismul să elimine drogul cu care a fost îmbuibat. Timp de 5 zile, englezoaica, intrată în sevraj, a băut din acel amestec şi a vomat, a zăcut şi s-a văitat, a plâns şi s-a ghemuit în patul de la mănăstire.

Au urmat alte 24 de zile grele, în care i s-a vorbit despre budism, a asistat la tot felul de discutii de grup, după care i s-a dat drumul să plece acasă. La două luni de la întoarcerea în Anglia, încă nu se atinsese de droguri.

Dar această femeie este un caz norocos, a avut şi ea ambiţie, şi-a dorit să trăiască lucidă alături de fiul ei. Nu toţi au o asemenea şansă, din păcate.

Cei mai mulţi ajung să îşi “ardă” creierul, să calce greşit sau chiar să moară.

Probabil ştiţi deja cât sunt de optimistă, de visătoare, de … cu capul în nori, aşa că nu vă veţi mira aflând că vreau să susţin campania iniţiată de Raluca şi colegii ei, campanie pe care au numit-o sugestiv “Drogul- Paradisul infernului”, pentru a aminti tuturor că fericirea dată de droguri este doar o iluzie care îi aruncă în infern pe cei care încearcă.

În ce constă această campanie? Sub sloganul “Nu-ţi vinde sufletul drogurilor”, aceşti adolescenţi vor să promoveze alternative sănătoase de petrecere a timpului liber şi să informeze tinerii cu privire la riscurile majore la care sunt expuşi din momentul în care se apucă de acest viciu.

Vor să realizeze un parteneriat cu CEPECA(Centrul de Prevenire, Evaluare şi Consiliere Antidrog) şi DSP(Direcţia de sănătate publică), ceea ce dă un plus de seriozitate acestei iniţiative.

Mai multe detalii legate de programul iniţiat de ei puteţi găsi la Raluca.

Nu ştiu încă ce voi face, dar sigur voi încerca să mă implic activ, nu doar scriind pe blog, pentru că este inuman ca setea de îmbogăţire a unora să distrugă vieţile unor copii nevinovaţi.

Comments
  • Hapi November 4, 2012 at 4:38 pm

    Mi se pare groaznic tratamentul aplicat femeii si nu o consider neaparat o norocoasa. Dependentul este un om bolnav care nu se insanatoseste odata ce drogul a iesit din organism. Cel mai mare chin al lui este dorinta psihica, exact ca la marii alcoolici

    De aceea tratamentul se face pe o durata mai lunga, in asa numitele Rehab- center (din pacate noi in Ro nu stiu sa avem asa ceva – anume centre de dezintoxicare ci doar sectii de psihiatrie unde stau toti la gramada)
    Apropo, marii consumatori pot face stop cardiac in sevraj daca nu sunt tratati.
    La fel cum un alcoolic poate muri intrand intr-un delirium tremens , asa se intampla si la consumatorii de droguri de inalt risc

    Te felicit pt implicare 🙂

  • Szasz Sebes Paul November 4, 2012 at 5:08 pm

    Sa nu aud de asa ceva

  • Ioana K-Man November 4, 2012 at 5:13 pm

    Si eu aveam ganduri nobile. si un tip care lucra in domeniu mi-a explicat sec: nu toti se apuca de porcariile astea. E vorba de selectie naturala 🙂
    Ai tu grija de al tau in primul rand, ca de el nu are nimeni grija cand nu esti tu prin preajma.

  • Citestecevrei.ro November 4, 2012 at 5:14 pm

    Ai parte de toată susținerea noastră! Îți urmărim blogul și dacă vei demara vreo acțiune în sensul acesta, suntem lângă tine!

  • Tudor November 4, 2012 at 5:21 pm

    Sincer, daca ajung consumatori de droguri nu sunt chiar atat de nevinovati. Eu compar acest viciu cu cel al apelarii la serviciile prostituatelor – descurajat din cauza mediatizarii bolilor extrem de grave cu care risti sa te alegi. Cei care o fac o fac pe barba lor.
    In schimb, consider ca este nevoie de o educatie cu caracter preventiv in domeniul drogurilor. Am inceput sa aud din ce in ce mai des de cazuri de “consum” involuntar in diverse locatii.

  • Intuneric November 4, 2012 at 5:47 pm

    Eu sunt ferm impotriva drogurilor. Prin urmare, daca te pot ajuta cu ceva – vreun articol, vreun testimonial (al unei experiente care nu-mi apartine, dar in care am fost implicat direct) – da-mi un semn. Adica mail sau comment in “Cronica”. Daca-mi raspunzi aici, e foarte posibil sa ratez momentul…

  • Rudolph Aspirant November 4, 2012 at 6:35 pm

    Eu ma consider norocos ca m-am nascut si am apucat primii 8 ani in RSR pt ca mi-e teama ca daca ma nasteam si cresteam in alta parte poate cine stie, as fi fost tentat de a incerca droguri ilicite si eu, (mai ales ca am ADHD, si exista un risc crescut de co-morbiditate la persoanele care au ADHD cu utilizatul de droguri in adolescenta), poate nu din alea injectabile, ca eu sunt fricos, dar din alte feluri, care sunt si alea TOATE deosebit de nocive.

    Tin minte si acum prima mea indignare sincera anti-drog, care a survenit cand am citit pe la vreo 13 ani, cand as fi putut fi oarecum deja in pericol, pt ca era deja dupa Revolutie, plus deja avusesem contact cu persoane care incercasera droguri, (desi oarecum mai distant pt ca eram totusi ff super-ocrotit plus ca fiind copil unic eram deja oarecum obisnuit sa petrec mai mult timp cu adulti decat cu copii de varsta mea, plus nici nu prea am avut eu prieteni prea multi vreodata, iar aia pe care ii aveam incepusera deja sa plece toti unul cate unul din Romania), trilogia La Medeleni scrisa de dl Ionel Teodoreanu, si am citit ce a patit personajul Olguta, in urma consumului de cocaina. Am fost si suparat pe dl Teodoreanu la acea vreme din cauza asta, am considerat ca a fost chiar sadic fata de Olguta, a pus-o si in postura de a se indragosti de un barbat mai in varsta cu care nu avea nici in clin nici in maneca, pt ca poate ca o prefera in secret pe Monica, insa dupa aia mi-am dat seama ca totusi a fost bine ca a fost publicat, asa ca sa invatam din acel roman sa nu utilizam cocaina.

  • Dana November 5, 2012 at 4:26 am

    Eu te incurajez sa te implici. Niciodata nu se stie ce putere de convingere ai si cum un gest, o vorba de-a ta ar putea sensibiliza vreun tanar pe care il bate gandul sa se apuce de droguri.
    Din pacate, nu cred ca daca s-au apucat serios, tinerii pot sa se mai lase peste noapte, pot doar sa mimeze ca se lasa. Am cunoscut doua astfel de cazuri. Si, dupa ce am stat de vorba si cu niste medici pe chestia dependentei, nu cred ca tratamentul aplicat femeii din documentar e sanatos. Ma mir ca mai traieste, sincer…

  • Bucur November 5, 2012 at 5:35 am

    ce le mai nenorocite sunt drogurile…aduc numai dezastru.

  • Taraboste November 5, 2012 at 5:48 am

    Foarte frumoasa initiativa. Mult succes.

  • Narcis November 5, 2012 at 12:26 pm

    mult succes cu initiativa, drogurile sunt cele mai rele, ajungi sa omori din cauza drogurilor nu te mai recunoaste nimeni te transformi :((. In legarura cu tratamentul la care a fost supus tipa sunt total de acord, altfel nu putea sa-si revina dupa atatia ani.q

  • zdwub November 5, 2012 at 12:41 pm

    Multumesc mult de tot ca ne’ai ajutat cu acest articol 🙂 Iar cazul povestit:)) pe de’o parte m’a amuzat sa imi imaginez toate astea, dar pe de alta parte m’a ingrozit:|

  • coolnewz/Ratatouille November 5, 2012 at 6:33 pm

    astea-s droguri grele. Consideri fumatul (ocazional) de “iarba” un drog? 🙂

  • Adriana November 6, 2012 at 7:13 am

    Cat am stat in Spania.. aproape un an de zile drogurile erau ceva la ordinea zilei pentru ei… fumai marijuana asa cum fumam noi tigarile obisnuite.. unii se transformau urat de tot.. amestecandu-le… urata si trista imagine 😐
    Oricand m-as implica intr-o campanie anti-drog

  • Diana November 6, 2012 at 7:49 am

    Felicitari pentru dorinta de a te implica!
    Am vazut si eu acel documentar… E… teribil “tratamentul”, dar poate avea efect – mai ales in cazul celor care doresc, pentru ca e o chestiune de vointa: si sa inceapa si sa renunte. Daca a se abtine e mai simplu a renunta e cumplit de greu!
    Prostia cu “selectia naturala” am mai auzit-o si am mai citit-o! E o tampenie pana la cer si un hectar mai sus – dar cei care vehiculeaza aceste idei sunt printre noi, la fel ca si vanzatorii de droguri; sunt cei care nu pot vedea mai departe de varful nasului lor si judeca totul luandu-se pe ei ca etalon (ceea ce nu e cazul)
    Multe teorii am auzit, destui oameni chinuiti de consumul de droguri am vazut… Multi ii trag cu “omu’ slab” devine dependent/incepe sa consume; selectie naturala etc Oare de ce?
    Oricum, ma doare sufletul pentru cei care ajung sa se drogheze – pentru ca e si un semn ca nu au langa ei oameni care sa ii opreasca de la acest gest, care sa ii impiedice sa faca “primul pas” pe calea “mortii albe”

  • Vladen November 6, 2012 at 11:30 am

    Doua luni? Doua luni sunt nimic. Sa vedem 10 ani. Nimeni care chiar stie ce-i aia dependenta (pe pielea lui sau nu) nu da doi bani pe asa o povestioara. Care n-ati scapat la vreo prajitura sau ciocolata pe timp de regim zicand ca deh..ce rau va face? Multiplicati senzatia aia care va facut sa incalcati regimul de vreo nu stiu, adaugati o stare de depresie profunda in care aveti impresia ca totul se duce la dracu si sunteti ultimul nimic, mai puneti si vreo eventuala conditie cronica exacerbata deasupra si vedeti cum o duc oamenii astia zi de zi, ceas de ceas pentru ani de zile. Doua luni e nimic. Nici macar incurajator. Nimic. Statisticile spun ca probabil femeia respectiva o sa mai treaca prin dezintoxicarea aia de vreo 20 de ori.

  • Vladen November 6, 2012 at 11:33 am

    Cu riscul sa jignesc, desi momentan nu-mi prea pasa de aspectul asta, mie mi se pare nitel caraghioasa o astfel de actiune venita de la oameni care nu prea au idee ce-i cu drogurile, ba chiar nici macar pe pielea lor n-au testat, zau asa :). Cum exact sa ajutati? Cu ce? Cu tot respectul, majoritatea nu stiti nimic despre droguri sau dependenta, decat ce se recita pe la TV si prin ziare (cu vreo doua exceptii notabile in lista comentatorilor de mai sus). Nu stiti (majoritatea) nici macar mecanismul de actiune al diverselor clasel de droguri, nu stiti ce exact da dependenta (sau macar ce se banuieste pe acolo pe unde nu se stie), nu stiti simptomele de sevraj. Nici macar al celui mai comun si raspandit drog posibil si anume alcoolul. Cati ati vazut un sevraj? Evident, ma refer aici la chiar a ajuta eficient si nu la scrie articole induiosatoare. Astea n-au NICI un efect, nici preventiv, nici curativ. Poti ajuta pe cineva dependent (cu o rata de succes infima) numai daca fie (1) ai trecut printr-o experienta similara si stii cu ce se mananca si pe deasupra esti si f. f. puternic psihic cat sa o faci, fie (2) daca ai facut psihiatrie ba chiar ai si experienta de ani buni de zile cu dependenti, fie (3) esti cercetator si lucrezi la vreo dracie sa vindece treaba. Tot restul e cam pierdere de timp si uneori si de resurse. Nu poti ajuta pe cineva repetand/rescriind texte si intamplari dramatice trase la indigo care-s dovedit nefunctionale. Adica nah, desigur ca fiecare face ce vrea, mai ales daca vrea sa se simta implicat, generos sau sa ia nota mare la dirigentie, dar din cate vad eu dand ochii in jur, in pofida “eforturilor” creste numarul de alcoolici si dependenti de orice substanta pe plan mondial ceea ce arata ca strategiile sunt ineficente rau.
    Si acum la modul cel mai sincer, pe voi v-ar lecui de ceva un text motivational? Asa-i ca nu? Ca daca ar merge asa usor ar functiona si curele de slabire, nu le-ar tine femeile toata viata fiindca mai fura o ciocolata, mai gusta o prajitura… Dependenta e boala grea nu trece cu siropel si nici cu oprobiu public si texte motivationale. Iar chestia cu preventia, sa fim seriosi, aia care vand droguri si alcool sunt mult mai convingatori decat articolele de blog. Genul asta de educatie trebuie facuta serios, pe la biologie si chimie restul sunt “de fofo”.

    • zdwub November 6, 2012 at 5:30 pm

      Nu stiu cata dreptate sa’ti dau si cata nu…o sa le iau pe rand si sper sa nu mi’o iei in nume de rau ca iti raspund la comentariu:) In primul rand iti spun ca am avut cunostinte care consumau droguri…si usoare si mai puternice…am prieteni care consuma alcool pana cad jos in unele situatii….nu stim niciunul dintre noi cei care am initiat campania pe propria piele ce inseamna sevrajul sau dependenta. Ai spus ceva de un psihiatru…ne coordoneaza consilierul scolii, deci un psiholog care are idee despre domeniu si cum se mananca. Nota nu primi la absolut nimic, nu o facem pentru o nota. Si pentru ca am recunoscut ca nu avem experiente personale anterioare niciunul o sa cerem si pareri ale persoanelor care lucreaza in domeniu: medic intern si medic legist, dar si a unui parinte care sa prezinte parerea relgiei, si cum a spus si Vienela in articol o sa avem multe activitati in parteneriat cu CPECA si DSP, institutii care cu asa ceva se ocupa.
      Cat despre articolele pe blog…prin asta am vrut sa ne promovam campania, nu neaparat sa aibe un impact asupra cuiva dependent..pentru asta avem alte activitati pregatite, dar totusi sunt si persoane care s’au apucat din slabiciune, influentati si la “impactul” cu o poveste ca cea pe care a povestito Vienela sau multe altele si informare in general se sperie si constientizeaza ca nu e chiar un drum bun cel pe care s’a aventurat
      Ai dreptatea ta ca nu suntem complet pregatiti pentru o astfel de campanie, dar este cineva complet pregatit?

      • Vladen November 6, 2012 at 7:20 pm

        Cum sa ma supar, imi plac discutiile. Ce voiam eu sa spun este ca ma indoiesc ca la nivelul la care puteti voi organiza genul asta de actiuni ati putea avea vreun succes real. Nu fiindca n-ati fi motivati ci fiindca treaba este nespus de grea. Psiholoaga unei scoli este total nepregatita sa faca fata sau sa coordoneze asa ceva. Psihologii nu-s psihiatrii. N-au pregatire si nici experienta medicala. Iar un sevraj serios este o problema medicala. De ce v-ar interesa pe voi? Pai fiindca daca convingeti macar unul sa se lase veti avea de a face cu asa ceva. Si e treaba grea si cu o gramada de complicatii conexe. Fiindca daca-l convingeti voi e si responsabilitatea voastra. Nu ajunge (sau uneori nu ajungeti din motive de timp) sa scapati de el in vreun centru de specialitate. Asta-i doar un exemplu foarte particular desigur. O chestie minuscula care sa ilustreze ce vreau sa zic.
        Desigur, daca doar raspanditi fluturasi cu mesaje in stilul “drogurile omoara” “spune nu consumului de alcool”, mesaje care stim amandoi ca n-au absolut nici un efect, nu veti avea genul de probleme reale cum am descris mai sus. Dar nici nu faceti nimic de fapt. Va jucati doar. Ca experienta organizatorica sigur va fi interesant pentru voi. Dar atunci nu trebuie sa va mintiti singuri ca faceti ceva pentru amaratii respectivi. Daca insa CHIAR vreti sa faceti ceva, adica sa ajutati pe bune oameni in situatia asta…n-aveti preagatirea. Sigur, nimeni nu-i total pregatit, dar exista unii mai pregatiti ca altii. Gen psihiatrii cu vreo 20 de ani de experienta cu drogati. La maica-mea pe sectie vin zilnic zeci chiatr sute (in Moscova). Faceti voi fata unui drogat violent dispus sa sparga capul maica-sii pentru o doza? Sa zicem ca-i bateti a usa cu pliantul si incepe sa faca urat. Ce faceti? Uite eu am binisor peste 2m si ii am de pe la 18 ani. Cum ma convingi sa stau cuminte daca-s beat? Stiti sau stie psiholoaga cum sa calmeze sau sa vorbeasca cu un pusti teribilist de 17 ani pentru care opinia colegilor e mai importanta decat frica unei morti potentiale? Psihiatrul de maica-mea avea probleme. Asta voiam sa zic. Dar ce cred eu este ca e o joaca educativa. Pentru voi. Doar sa aveti grija. Ca pe bune e treaba serioasa, nu e ca-n filme

  • Mala Teaha November 7, 2012 at 10:10 am

    Desi e un lucru cinic ceea ce spun, perioada de spitalizare e poate, una dintre cele mai usoare. E sub supraveghere medicala, e acolo, e in siguranta. Cind pleaca insa din centrul respectiv…ce faci ? Afara sunt tentatiile mari si adevarate. Afara sunt dealer-ii de droguri si reteaua care il vrea inapoi cu orice pret pentru ca el e unul care a consumat si care, implicit a platit. Da, campaniile sunt bune, ideile sunt tot la fel, autoritatile sunt mirobolante la capitolul asta dar absolut inexistente.
    Am facut in trecut un material despre o campanie romaneasca si una israeliana…diferenta e neta, impactul pe masura ideilor implicate in adv…
    Ma bucur pt. initiativa voastra si…succes sa aveti !

  • elly weiss November 8, 2012 at 8:46 pm

    Am promis si eu Ralucai ca scriu ceva. Stiu ca e ceva fara miza dar sa fie. Cine stie cine citeste? Poate careva pe care-l bat ganduri sa se apuce. Caci pe cei pe care deja i-au batut…nu-i mai salveaza niciun articol, nici de pe mama blogurilor.

  • Post a comment

    Threaded commenting powered by interconnect/it code.