Skip to main content

Greșeli gramaticale- virgula

Cei ce abia au terminat școala nu au nici o scuză pentru faptul că fac tot felul de greșeli gramaticale. Excepție fac probabil elevii care au avut învățătoare și profesori intrați în învățământ cu gândul de a lupta pentru drepturile bibliotecarei, ale paznicului și ale femeii de serviciu de a primi cadouri de Crăciun. Pe ei îi va ierta întreaga țară. Cei ca mine, care au terminat cu gramatica acum foarte mulți ani, pot fi iertați atunci când greșesc?

Mă dădeam eu interesantă, dădeam sfaturi legate de virgule, credeam că știu destule despre ele. Este adevărat, regulile se schimbă foarte des, dar și cele legate de virgule? Aproape că putem recunoaște fiecare generație în parte după greșelile pe care le face. Mă scuză acest lucru în ochii cititorilor mei? Nu știu, aștept să îmi spună. Recunosc cinstit, atunci când nu știu sigur unde este locul virgulei, prefer să mă prefac că am uitat-o. Probabil se întâmplă să pun virgule în plus uneori. Probabil uneori le pun în locul greșit. Am o mulțime de nedumeriri legate de o mulțime de reguli. Internetul este plin de sfaturi, este adevărat, însă multe dintre ele se bat cap în cap.

Chiar și ceea ce credeam că știu din școală pare astăzi să nu mai corespundă. M-a lăsat memoria, am învățat greșit, sunt exagerat de bătrână? Habar nu am. Cert este că am aflat cât de multe sunt situațiile în care virgula poate sta fără rușine în fața lui și. M-am gândit la un moment dat că sunt atât de multe aceste situații, încât probabil au rămas prea puține cele în care virgula nu are ce căuta înainte de și. Știam că se pune virgulă înainte de și când scrii:

Am cumpărat și mere, și gutui, și cătină.

Dragoș, și tu umbli cu șiretul desfăcut?

Și cântă, și cântă, fără să îi pese de vecini.

Niciodată nu aș fi crezut că este corect dacă pui virgula înainte de și când scrii:

Am plecat mai devreme, și nu vreau să afle șeful.

Ploaia a încetat, și putem ieși la joacă.

Înțeleg din articolele de pe internet că și aceste propoziții sunt corecte. Oare au fost dintotdeauna aceste reguli? Oare dormeam în timp ce profesoarele explicau treaba cu virgula?  Oare am fumat ceva nasol?

semn de intrebare 1

Cu mulțumiri Adrianei, care a distribuit pe facebook un articol despre aceste reguli gramaticale. 🙂

 

Comments
  • Adriana January 8, 2014 at 5:25 pm

    Recunosc că azi, vorbind cu tine despre asta, m-am apucat de răsfoit şi am găsit la două din preferatele mele, nu dau nume, o grămadă de lucruri pe care le ştiam. Altele de care uitasem cu desăvârşire. Cert e că a fost ziua virgulelor. Am citit peste 15 articole cu acest subiect. La al tău regăsesc întrebări puse sau ne-puse. Oricum ar fi, găsesc că a fost o zi utilă deşi iar nu am răsfoit niciun prieten-blogger. Iar sunt în urmă!

  • Vienela January 8, 2014 at 5:32 pm

    Important este ca am mai invatat cate ceva, chiar daca nu sunt convinsa ca maine imi voi aminti… Imi este foarte greu sa trec peste chestiile ramase in cap inca de cand Matusalem era copil si imi era coleg de banca… 🙂
    Nu iti face griji, blogurile prietenilor nu pleaca nicaieri… Le vei gasi si maine tot acolo. 🙂

  • Loredana January 8, 2014 at 5:38 pm

    Eu aș spune că variantele acelea nu sunt corecte, nu cred că sunt, dar, desigur, nu pot afirma cu precizie de specialist. Așa știam și eu ca tine… Nu se o înșirare acolo, sunt propoziții condiționate una de alta în frază, nu pare deloc logic.
    Până la urmă, sunt corecte, chiar, variantele acelea de folosire a virgulei?

    În rest, eu cred că e bine dacă învățăm și corectăm, chiar așa, târziu după ce am terminat școala. Trist mi se par cei tineri care scriu… ahh, cum scriu…

  • psi January 8, 2014 at 5:39 pm

    curios. nici eu nu ştiam de virgula din cele două exemple finale. promit să studiez la rându-mi.
    pe mine mă irită propoziţiile gen “dar.” când toată lumea ştie că “dar este concluziv şi deschide o propoziţie, nu îi pui punct şi propoziţiile în care virgula desparte subiectul de predicat.
    şi mă bucur de câte ori mi se atrage atenţia că folosesc o exprimare greşită. de pildă folosesc des “pervaze” un reflex la început ironic, când ştiu că pluralul este “pervazuri”.

  • mihaela pojogu January 8, 2014 at 5:45 pm

    Tot de la Adriana am stat si citit, si meditat asupra acestui fapt. Inca sunt nesigura pe mine, mai ales ca am crescut cu alte reguli.

  • Vienela January 8, 2014 at 5:47 pm

    Parca ma simt mai bine acum… Mi-ar placea sa aflu si alte pareri, pentru ca eu am in continuare dubii legate de ultimele doua propozitii…
    Sesizez si eu la altii virgula pusa intre subiect si predicat. 🙂
    Sa stii ca si eu m-as bucura daca lumea mi-ar atrage atentia cand gresesc, sa pot invata sau remedia problema…

  • Costin January 8, 2014 at 5:53 pm

    Bun articolul! Si eu mai fac greseli si asemeni tie, uneori abuzez de virgule, sau uneori uit sa le pun. Mea culpa. Insa nu pot sa inteleg si cred ca ai observat si tu in comentarii pe Facebook, pe bloguri, si din pacate chiar si in articole de pe unele bloguri, mai nou se lasa spatiu intre cuvant si semnul de punctuatie. Fie ca e virgula, punct sau ce-o mai fi.

    Au aparut noi reguli, am ramas noi in urma cu stiinta? 🙂

  • Vienela January 8, 2014 at 6:00 pm

    Ah, tema cea noua imi da batai de cap… Nici nu observasem ca am si alte comentarii pe aici, asa ca cel de-al doilea raspuns era pentru psi. 🙂
    Ti-as fi raspuns la fel si tie, Loredana. Ma simt mai bine vazand ca nu sunt singura care pune sub semnul intrebarii cele doua propozitii.

  • Vienela January 8, 2014 at 6:01 pm

    Mihaela, tu esti inca foarte tanara… Ce sa mai spun de mine, care am 1500 de ani? :))))

  • Vienela January 8, 2014 at 6:03 pm

    Costin, cred ca este si vina celor care spun ca este gresit sa nu lasi spatiu, fara sa specifice unde se lasa acel spatiu. 🙂
    Reguli noi apar in fiecare zi. Gramatica limbii romane se schimba la fel de des cum se schimba si pretul tigarilor. :))))

  • Vero January 8, 2014 at 6:30 pm

    E foarte corect să pui virgulă înainte de “şi” în exemple respective, aşa a fost dintotdeauna, în privinţa asta nu s-a schimbat nimic. Toate excepţiile menţionate sunt valabile.
    Ca să te convingi, citeşte, de exemplu, cu voce tare şi cu intonaţe, propoziţia “am mâncat şi mere, şi pere, şi portocale”; o să constaţi că, înainte de cele 2 “şi”-uri precedate de virgule, trebuie să faci o scurtă pauză, pe care n-o faci atunci când spui “am mâncat mere, pere şi portocale”.
    Sau întreabă un profesor (bun) de limba română. Sau mai caută pe net, şi-o să găseşti explicaţii mai savante decât pot eu să dau. Sau mai uită-te prin diverse romane şii alte soiuri de cărţi, ca să vezi c-o să găseşti suficient de multe virgule înante de “şi” 🙂

  • Vienela January 8, 2014 at 6:38 pm

    Vero, eu stiu deja ca primele exemple sunt corecte. In privinta celorlalte am ceva dubii.
    Am plecat mai devreme, și nu vreau să afle șeful.

    Ploaia a încetat, și putem ieși la joacă.

  • Nina January 8, 2014 at 7:05 pm

    Din cate stiu (adica asa imi amintesc eu din scoala), atunci cand ”si” tine loc de virgula, nu se mai adauga si aceasta din urma, exact cum e in cazul celui de-al doilea exemplu dat de tine:

    Ploaia a încetat, putem ieși la joacă.

    Am hotarat ca fraza are sens si fara ”si”

    La primul exemplu insa atunci cand ”si”-ul poate fi inlocuit cu ”dar”, ne comportam ca atunci cand il folosim pe astea din urma, adica punem intotdeauna ”,” ininte de el.
    Am plecat mai devreme, dar nu vreau să afle șeful.

  • Vienela January 8, 2014 at 7:15 pm

    Ce inseamna o memorie buna! Asa cum ai explicat tu, Nina, parca as fi ascultat-o pe profa de romana. Parca nu mi se mai pare aiurea propozitia cu seful. 🙂

  • Irealia January 9, 2014 at 6:50 am

    Virgula este dușmanca mea! 🙂 Se spune că-i bine să-ți cunoști dușmanii, și tot nu-s în stare să-i știu toate dedesubturile. Dar, unde și poate fi înlocuit de dar, iar, este precedat de virgulă. La fel, în ultima frază menționată de tine asupra căreia planează dubii, și poate fi înlocuit de deci. Așa se explică, în mintea mea, și da, mi se par corecte. 🙂 Oricum, Sporovăieli are un articol grozav pe tema virgulelor.http://blog.sporovaieli.com/sa-aruncam-virgulele-in-cos/

    Tocmai mi-a căzut sub ochi partea cu „nu se pune virgulă după conjuncția adversativă”… De câte ori n-am comis-o…

  • Irealia January 9, 2014 at 6:52 am

    Rescriere: 🙂 Dar unde „și” poate fi înlocuit de dar/iar, acolo este precedat de virgulă.

  • Andreea D. January 9, 2014 at 8:07 am

    Nu-mi amintesc ca virgula să fi primit atât de multă atenţie la şcoală. Cred că mai mult eram puşi să facem analize gramaticale, pagini întregi cu analize gramaticale.
    Virgula, ei bine, vigula a fost Cenușăreasa.

  • vavaly January 9, 2014 at 10:11 am

    Nu mi se par corecte ultimele două exemple. Aş fi curioasă cu ce argumente se vine pentru a se spune că sunt corecte. Virgulele ne pot da bătăi de cap dar, aşa cum spui şi tu, aproape că se pot recunoaşte generaţiile după felul în care scriu.

  • elly weiss January 28, 2014 at 8:04 pm

    Alte natii nu se mai chinuie atat cu virgulele ca noi. Desi, si pe mine ma deranjeaza cand le gasesc destul de aiurea sau mai degraba deloc in unele texte. Pe bloguri, desigur.

  • Post a comment

    Threaded commenting powered by interconnect/it code.