Skip to main content

Dacă aș fi fost scriitor

Liniștea casei a fost întreruptă de un sunet înspăimântător, ca și cum ceva aflat sub mare presiune ar fi scăpat de sub control.
Am sărit de la birou. Într-o clipă am fost lângă centrala termică. Prin bucătărie plutea ceva, dar nu mi-am dat seama dacă era abur sau fum. Am smuls cablul electric din priză, oprind astfel centrala.
Copilul, tot la calculator și el, a auzit zgomotul și a crezut că am uitat vreo oală pe foc. M-a auzit strigându-l pe Mihai și a venit în fugă, convins fiind că s-a opărit vreo pisicuță.
Mihai făcea duș. Auzind agitația, a sărit din cadă, cu apa șiroind. După trei pași a alunecat pe gresia din hol și s-a întins, cât era de lung, pe jos. Când s-a ridicat, avea o julitură pe braț, o alta în palmă și un deget de la picior (probabil) rupt.
După ce ne-am calmat, ne-am dat seama că s-a spart un furtun de la alimentarea cu apă caldă a bucătăriei.

Dacă aș fi fost scriitor, probabil horoscopul meu ar fi arătat așa:”Este o zodie înclinată spre meditație, reverie, suspans, magie. La prima vedere pot părea reci și distanți, însă sunt atât de captivați de lumea intelectului, că abia poți să-i smulgi de acolo. Pentru ei, alegoria politică este una dintre cele mai importante forme de expresie. Au un spirit ludic și o paletă largă de stiluri la dispoziție. Sunt buni poeți și prozatori, dar cochetează cel mai mult cu non-ficțiunea. Au o judecată rece, un spirit al dreptății, sunt greu de înțeles și deseori cu toane, însă cel mai bine lucrează atunci când știu că au o carieră solidă. Fiindcă sunt modești, subtili și uneori retrași, deseori succesul vine mai târziu în viață, ca la Berbec. Le plac cel mai mult cititorii abili care își dau seama de indiciile legate de ceea ce se va întâmpla mai târziu în poveste pe care le lasă undeva în fundalul narațiunii.”

Chiar dacă și pentru mine scrisul este o obsesie, judecata rece despre care se vorbește mai sus îmi spune că nu voi fi niciodată mai mult decât un mâzgălitor de foi virtuale. Totodată, spiritul ludic mă îndeamnă să îmi imaginez cum ar fi arătat scurtul text de mai sus dacă aș fi fost scriitor. Ar fi fost oare diferit de ceea ce este? Ar fi avut mai multe înflorituri? Mai mult suspans? Mai mult umor? Da, da, da, cu siguranță da. Sau nu?

Sunetul intens, înspăimântător prin forța cu care a spart liniștea casei, părea să vină de la un reactor nuclear scăpat de sub control. Cum noi nu avem așa ceva în micuțul apartament de la parter, am sărit ca arsă de la birou, împinsă de convingerea că va sări în aer centrala termică. Bucătăria era învăluită în nori alburii de fum. Ori poate de abur, căci groaza mă luase în stăpânire și nu mai judecam limpede. Dintr-o singură mișcare i-am oprit monstrului alimentarea cu energie electrică.

În acest timp, copilul își vedea liniștit de League of Legends, alergând împreună cu minionii spre turn. Abia când m-a auzit strigându-l pe Mihai și-a dat seama că era posibil să fi uitat oala pe foc și vreo pisicuță să se fi opărit. Teroarea gândului la un asemenea necaz l-a propulsat, în doar câteva clipe, la bucătărie.

Agitația stârnită de spaimele cărora le dădeam glas isteric l-a făcut pe Mihai să iasă din cadă, cu apa șiroind pe trupul ce începuse să tremure, nerăbdător să ajungă mai repede acolo unde începuse totul și unde părea că se va și termina. Nu a reușit. După doar trei pași, o picătură de apă, o banală picătură de apă l-a făcut să se întindă cât era de lung pe gresia rece a holului. Fără să-i pese că avea o julitură pe braț, o alta în palmă și un deget de la picior (probabil) rupt, bărbatul și-a pus pe față masca de erou, s-a ridicat și s-a alăturat familiei.

A făcut apel la calm, deși vocea îi cam tremura. S-a îndreptat, desculț, către centrala agățată în perete, aproape de geam, și atunci a simțit cum picioarele îi sunt prinse în capcana apelor călduțe care se prelingeau de sub chiuvetă. Se spărsese un oarecare furtun ce alimenta bucătăria.

*

 Întrebare pentru cititori: voi cum ați fi (de)scris această întâmplare? Tare sunt curioasă să aflu câți scriitori români, poate neștiuți încă (dar nu neapărat), se ascund printre noi, în noi… 😀

 

Comments
  • Diana February 10, 2017 at 2:58 pm

    Nu-i de râs dar… trebuie să recunosti că e hazliu. Bine că s-a terminat cu bine – in fine, exceptând un trup care a avut mai mult de suferit.
    *
    Întâmplarea poate fi comedie, tragedie şi chiar de groază! 🙂 Pentru a o povesti trebuie ceva timp sa “intru in atmoseferă” dar imi place cum ai zis-o tu, aşa că nu mai caut versiuni. 🙂 Nici nu pot fi scriitor! Nu prea ştiu unde să pun virgulele! 🙂

    • Vienela February 11, 2017 at 10:38 am

      Ha, ha, cu virgulele duc si eu un permanent razboi. Pierd batatile dupa batalie… 😀
      Imi place mult felul in care a scris Mihaela. M-a facut sa rad. Ea se incadreaza fara probleme la comedie. :)))

  • Mihaela February 10, 2017 at 6:09 pm

    Liniștea casei a fost întreruptă brusc de un zgomot asurzitor, care venea de peste tot si de nicaieri , era atat de puternic incat imi vajaiau timpanele si nu reuseam sa-l localizez.
    Am sărit de la birou ca arsa si primul meu gand a fost: A bubuit centrala, unde e copilul???Într-o clipă am fost lângă centrala termică. Prin bucătărie plutea ceva si nu reuseam sa vad ce este prin pacla de abur sau fum. Am dibuit cu greu centrala si am smuls cablul electric din priză, asa cum imi tot repetase Mihai sa fac in caz de urgenta.
    Copilul, era la calculator, a auzit si el zgomotul, dar nu s-a sinchisit pentru ca a crezut că am uitat vreo oală pe foc(nu ar fi fost prima oara). M-a auzit strigându-l pe Mihai și a venit în fugă, convins fiind că m-am oparit eu sau s-a opărit vreo pisicuță.
    Mihai făcea duș. Auzind agitația, a sărit din cadă, cu apa șiroindu-i pe corp si daca nu as fi fost asa de speriata i-as fi zis ca e sexy atunci cand a aparut in usa bucatariei gata sa faca pe eroul. Dar dupa vreo trei pași a alunecat pe gresia din hol și s-a întins, cât era de lung, pe jos. Când s-a ridicat cu greu, avea o julitură pe braț, o alta în palmă și un deget de la picior (probabil) rupt si arata de parca tocmai scapase de furia unui sot gelos. Ar fi fost chiar comic daca nu-i curgea sange.
    După ce ne-am calmat, ne-am dat seama că s-a spart un furtun de la alimentarea cu apă caldă a bucătăriei si ca acum in loc de pisici putem sa crestem rate. 🙂

    • Vienela February 11, 2017 at 10:33 am

      Ha, ha, ha, bravo, Mihaela, bravo! M-ai facut sa rad in hohote! Ai talent, ai si mult umor! Iti multumesc frumos pentru momentul super distractiv pe care mi l-ai oferit! Felicitari!

  • Post a comment

    Threaded commenting powered by interconnect/it code.