Nerabdatoare, asteptam ziua aceea insorita in care sa imi iau barbatul de mana si sa plec spre Busteni, mai ales ca stiam deja pe unde as putea gasi oferte cazare la munte, daca ne-ar fi venit chef sa ramanem peste noapte mai aproape de cer. Ghinionul se tinea lant de planurile mele, facand ca zilele insorite sa nu ne fie libere, iar zilele libere sa se inece in ploi interminabile. Degeaba ne tot uitam pe internet dupa cazare hotel Busteni, degeaba urmaream rubricile meteo, ca nimic nu se potrivea cu zilele noastre libere.
Asta pana sambata, cand am reusit sa aducem pe aceeasi linie si programul sotului meu, si soarele de pe cer, si banii necesari unei iesiri montane ”de oraseni”, adica fara catarari, fara trasee, fara nimic care sa ne supuna la eforturi. Ne-am trezit devreme, am facut cafea si ne-am pus pe facut planuri concrete pentru ziua respectiva. Uimita, am descoperit ca eram stapanita de o sfanta lene ce nu se dadea dusa. Ma simteam prea obosita chiar si pentru a ma gandi ca trebuie sa ajung la Busteni.
Puteti crede asa ceva? Mie inca nu imi vine sa cred. Nici macar daca stirea ar aparea pe comunicatedepresa.net, tot nu mi s-ar parea reala, caci am asteptat cu atata nerabdare mica excursie la Busteni, ca in ultima clipa, inainte de plecare, sa ma razgandesc doar pentru ca ma simteam cam obosita. Cine, in afara de mine, ar mai face asa ceva? Cine ar renunta la placerea de a respira aer montan in tocmai statiunea preferata, alegand, in schimb, o destinatie mai apropiata de casa, adica exact gradina zoologica a Ploiestiului?
Nu pot spune ca regret. M-am distrat de minune la parcul Bucov, am asistat la evadarea micului puiut de macac, am descoperit un local nou, plasat pe insula din mijlocul lacului, local de care m-am indragostit, mi-am mai cumparat un cub rubik, m-am indopat de vata pe bat si de inghetata. Dar cum, cum de am avut puterea de a renunta la Busteni? Si de ce acum simt acest sfasietor dor de muntele meu iubit? Cand oare se vor alinia iar planetele, pentru ca noi sa putem ajunge la Busteni?
Mi-am pus aseara, in gand, aceste intrebari, dupa care am luat o decizie radicala. Niciodata, dar niciodata, nu voi mai rasturna casa pe dos cu o zi inainte de programata plecare la munte, caci febra musculara nu face casa buna cu planurile legate de plimbari la inaltime.
Îmi pare rău şi mie că nu ai mai ajuns la Buşteni, fir-ar ea de curăţenie. Poate totuşi, se vor mai alinia şi altă dată planetele şi veţi izbuti să ajungeţi să revezi muntele tău iubit.
:)) Dacă aveai un Kirby…
Acum mulţi ani mi-am cumpărat şi eu un cub Rubik, fiindcă avea prea multă lume bună, iar eu, nu. Crezi că nu l-am rezolvat? L-am desfăcut în bucăţile componente şi le-am montat aşa cum trebuie. Surprinzător, nu erau culori în plus sau în minus…