Skip to main content

Ceapa

Legenda spune că ceapa venise pe lume cu o singură menire: să bucure ochiul privitorului cu floarea ei semeață, împărțită în atât de multe floricele mărunte, sprijinite pe lujerul înalt și mândru. Ceapa, adevărată comoară a lumii vegetale, păstra ceea ce avea mai bun în pământ, lăsând la vedere întâi fire verzi, cu gust ușor iute, apoi o floare de care nici păsările cerului nu se atingeau.

floare de ceapa

Dar el, omul, explorator neobosit al grădinii, a descoperit că sub acea floare creștea un bulb auriu, cu o dulceață incredibilă, cu o aromă inconfundabilă, numai bună de condimentat bucatele. Și a jumulit fără milă ceapa din grădină, lăsând o mică gropiță în loc, amintire a vremurilor în care ceapa trăia fericită.

ceapa

Credeți că s-a mulțumit cu atât? Nu, omul trebuie să facă tot ce vrea! Și vrea să facă atât de multe!

A dezbrăcat ceapa de haina-i aurie, lăsând-o goală, rușinată. Degeaba a încercat, biata, să își acopere goliciunea cu atâtea rânduri de haine… Ceea ce avea mai bun, miezul dulce, se observa ușor. A plâns cu lacrimi grele și a încercat să se răzbune, făcându-l și pe om să plângă. Dar lui nu i-a fost teamă. A învățat rapid că apa rece anihilează efortul cepei de a-l pedepsi.

A tăiat-o fără milă, i-a turnat sare peste rănile deschise, i-a presărat condimente peste rândurile de haine, de parcă parfumul ei nu ar fi fost destul de bun și de puternic. Nu i-a fost omului de ajuns. A inventat fel de fel de rețete, din care biata ceapă era nelipsită. A înecat-o în oțet, transformând-o în salată, deși striga săraca fără oprire. A pus-o la copt, pe plită, pentru a-i savura dulceața…

ceapa coapta, in forma de floare

Dar cel mai grav i s-a părut cepei să fie transformată în floare, ca un banal snițel. Omul a tăiat-o în X, apoi iar în X și iar în X, fără să coboare cuțitul până la bază, până când a simțit că nu mai poate. I-a scos miezul dulce și l-a aruncat într-o ciorbă, iar restul cepei l-a tăvălit prin ou, făină și condimente, acoperind fiecare petală în parte.

Omul, mereu nepăsător, a aruncat frumoasa ceapă cu fundul în ulei încins pentru câteva secunde, apoi a mișcorat flacăra. Dar răul fusese făcut. În câteva minute, ceapa era bine bronzată, așa că a mai fost întoarsă și cu fața în jos pentru câteva secunde. Degeaba a scos-o mai apoi din tigaie și a așezat-o ușor pe șervețele. Ceapa nu mai semăna a ceapă, ci a floare, având în mijloc bolul plin de sos. Omul s-a așezat pofticios la masă…

ceapa de tip snitel

 

Nu uitați să treceți pe la Nina, care are un CONCURS interesant pentru cei care au plâns din cauza sau de mila cepei. 🙂

Comments
  • Anca March 9, 2014 at 10:17 pm

    da pai, eu stiu si ca mai fac unii si ceai din ceapa, pentru tuse…
    Asa ca, a pus-o bine la fiert cu zahar :))
    Funny postare

    • Vienela March 9, 2014 at 10:39 pm

      Am incercat o data sa beau un asemenea ceai, dar mi-am dat rapid seama ca dau in hepatita daca il termin de baut… 🙂

  • Adriana March 9, 2014 at 10:21 pm

    …lasă că se răzbună şi făcând bine, ca răspuns la răul omului: tusea, tensiune, panariţiu şi câte şi mai câte..aduc beneficii omului, că de gustul ei bun, nici nu mai vorbesc..

    • Vienela March 9, 2014 at 10:40 pm

      M-ai facut sa imi dau seama ca am uitat de cea mai cumplita razbunare a cepei: mirosul care ramane in gura dupa ce o mananci cruda… :))))

  • adicherish March 9, 2014 at 11:17 pm

    ceapa cepita pri-ceput de mana iscusita! 🙂

    • Vienela March 11, 2014 at 8:59 am

      😀 Unii sunt priceputi la manuit cutitul, altii la manuit vorbele.

  • Javra March 9, 2014 at 11:47 pm

    Da, ceapa îmi place şi cred că sub formă de floare e şi mai bună.

    • Vienela March 11, 2014 at 9:00 am

      Am dat peste reteta aceasta intamplator, in timp ce cautam o poza. Abia astept sa o pregatesc si eu, sa vad cum este… 🙂

  • psi March 10, 2014 at 6:11 am

    măi… interesantă floarea aceea de ceapă prăjită! nici nu o ştiam, dar nici nu cred că voi avea vreodată destule lacrimi să încerc s-o meşteresc aşa. e musai nevoie de răbdare pentru asta şi de cuţit bun!

    • Vienela March 11, 2014 at 9:01 am

      O pereche de ochelari de scafandru cred ca ar fi potrivita. Si neaparat cutit bun, adica ceea ce mie imi lipseste. Dar vreau neaparat sa incerc, indiferent cate lacrimi vor curge. 🙂

  • Mihaela Dămăceanu March 10, 2014 at 7:43 am

    Numai tu poţi face o asemenea poveste fascinantă, din banala ceapă, pe nedrept considerată aşa, dacă ne gândim la nenumăratele ei beneficii. Dar aş face bine să merg să văd ce au mai scris şi ceilalţi oameni talentaţi în ale condeiului, adunaţi laolaltă de clubul psi.

    • Vienela March 11, 2014 at 9:03 am

      Intr-adevar, nu ii acordam importanta, o consideram banala, tocmai pentru ca o avem la indemana… Dar ce ne-am face fara ea? 🙂

  • Gabriela March 10, 2014 at 7:49 am

    Vienela, esti un foarte bun copywriter si in curand te vad deschizandu-ti propria agentie de publicitate. Mi-a placut cum ai prezentat ceapa, literar si vizual. Excelent! Felicitari!

    • Vienela March 11, 2014 at 9:04 am

      :))) Ma faci sa rad, Gabriela! Dar este un ras fain, de om caruia i-a fost magulit orgoliul… Multumesc!

  • Zina March 10, 2014 at 8:27 am

    Vienela, trebuie să contribui și eu la preafrumosul elogiu al cepei făcut de tine aici, amintind de delicioasa supă de ceapă ! http://zinnaida.blogspot.ro/2014/03/supa-de-ceapa.html

    Felicitări, ai reușit să faci un poem din usturăcioasa legumă ! 😀

    • Adriana March 10, 2014 at 9:56 am

      Zina, supa de ceapă e preferata mea peste orice. Mulţumim!

    • Vienela March 11, 2014 at 9:05 am

      Multumesc mult, Zina! Nu am gatit niciodata supa de ceapa, dar promit sa incerc zilele astea, ca tot am destula in casa.

  • Radu March 10, 2014 at 8:40 am

    Hai că mi-a plăcut! Neapărat trebuie să încerc şi eu! 🙂

    • Vienela March 11, 2014 at 9:06 am

      Abia astept sa vad cum iti iese… Cu poze, da?

  • Irealia March 10, 2014 at 8:43 am

    Ei, se vrea ea, ceapa, o rea, dar face mult bine! Până și legumele sunt mai omenoase decât oamenii! 🙂

  • Traian March 10, 2014 at 8:43 am

    Frumoasa povestioara, ma facut sa rad asa de dimineata 🙂
    Felicitari !!

  • Andreea D. March 10, 2014 at 10:46 am

    Întotdeauna m-a fascinat floarea cepei dar floare făcută din ceapă de mâna omului cred că e şi mai frumoasă-şi mai gustoasă. Auzisem de ceapă panne dar acum că am văzut…cred că nu o să mai vărs o lacrimă până nu o transform în floare.

    • Vienela March 11, 2014 at 9:08 am

      Si pe mine m-a fascinat, si tare ma suparam cand eram copil, vazand ca matusa mamei nu ii acorda prea multa atentie, desi nici pe noi, copiii, nu ne lasa sa o atingem… 🙂

  • Adrian Manea March 10, 2014 at 1:19 pm

    🙂 După ce am citit la tine Legenda Cepei, o voi mânca şi cu mai multă plăcere. Chiar îmi place ceapa! Şi când mă gândesc că până în armata nici nu puneam gura pe ceapă. Mi s-a făcut foame, mă duc să mănânc!

    • Vienela March 11, 2014 at 9:09 am

      Mie mi-a placut ceapa de cand ma stiu si cred ca voi continua sa mananc, desi acum stiu cat sufera… 🙂

  • vavaly March 10, 2014 at 5:56 pm

    Boats ceapa. Sa I plant I de mila si alta nu.vavaly

    • Vienela March 11, 2014 at 9:11 am

      Vavaly, te-a ametit mirosul cepei… Ai dat-o in romgleza… 🙂

  • Andra March 10, 2014 at 9:08 pm

    Deci asta e povestea cepei. Interesanta. Pana dai in plans de la ea.

    • Vienela March 11, 2014 at 9:12 am

      Da, cand incep ochii sa lacrimeze, desi nu ai motive de tristete, parca uiti ca ceapa este cea chinuita… 😀

  • Sorin March 16, 2014 at 5:41 pm

    In caz de raceala ,dormi cu o ceapa taiata langa cap si te vei scula sanatos.Are propietatea de a atrage si inmagazina microbii.Din aceasta cauza nu trebuie mancata sau folosita ceapa taiata cu o zi in urma

    • Vienela April 7, 2014 at 5:08 pm

      Uite ca aflam si noutati. Mie mi se mai intampla sa las cate o jumatate de ceapa pentru mai tarziu… 🙂

  • Victoria April 7, 2014 at 4:52 pm

    SUPER LEGENDA…………interesanta……e adevarata? sau e inventanta?

    • Vienela April 7, 2014 at 5:07 pm

      Este inventata de mine, insa as spune ca reflecta realitatea… Nu asta li se intampla cepelor? 🙂

  • […] Oare ce gatea? Punguta de plastic nu putea simti mirosurile, dar avea imaginatie bogata. Vedea cum ceapa se rumenea, cum bobul de mazare se inmuia, cum aromele se raspandeau prin bucataria micuta. O noua invartejire […]

  • Fulg de păpădie | Iubesc Viaţa September 2, 2016 at 12:36 pm

    […] suportat: săpunuri, rahaţi de câine, aromă de leuştean în ciorbă, flori veştejite în vaze, cepe tăiate în X, cauciuc topit, pâine rumenită în cuptor, dragoste ascunsă de jaluzele colorate, pepeni sparţi […]

  • Post a comment

    Threaded commenting powered by interconnect/it code.