Skip to main content

Un barbat trist

Era prea mic când s-a întâmplat, ca să şi-o mai amintească bine pe mama. Dar nu a uitat momentul în care tatăl lor a hotărât că unui bărbat văduv îi este imposibil să  crească patru copii şi a păstrat fetele acasă, iar pe el şi pe fratele lui i-a trimis la o casă de copiii. Acolo a crescut, acolo a prins putere, acolo a învăţat să îşi apere frăţiorul mai mic.

Plecau acasă doar pe perioada vacanţelor. Se bucura revăzându-şi surorile, dar nu îl putea ierta pe tatăl lui pentru că îi abandonase în acel loc îngrozitor, unde doar pumnul putea face dreptate. Îndurase atâtea bătăi, adormise de atâtea ori nemâncat, plânsese în fiecare seară a vieţii lui. Mereu fusese trist

Cu câtă invidie îi privea pe copiii de la bloc, care erau frumos îmbrăcaţi şi nu aveau nici o grijă. Părinţii se rugau de ei să mănânce, îi plimbau, se jucau cu ei…

Când a împlinit 18 ani, s-a întors acasă şi s-a angajat, apoi şi-a adus şi frăţiorul mai mic lângă el, deşi tatăl lor nu prea a fost de acord. Dar fetele crescuseră, plecaseră la casele lor, aşa că nu se mai punea problema că nu are unde să îi culce. Probabil ceva din privirea lui îl avertizase pe tata că nu va fi iertat niciodată, pentru că îl vedea cum se încuia seara în dormitor, de teama lor.

Cel mai greu a fost când s-a îndrăgostit de iubita unui prieten. Din câte fete erau pe lume, cum de lui i-a rămas gândul tocmai la ea? Cu cât o privea mai mult, cu atât i se părea mai frumoasă. Cu cât stătea mai mult în preajma lor, cu atât i se părea mai cuminte. Cu cât o asculta mai mult vorbind, cu atât i se părea mai deşteaptă. Şi îşi dădea seama că el nu ştie nimic, că atâţia ani petrecuţi în locul acela îşi puseseră amprenta asupra lui. Vedea că fetele îl ocoleau, că băieţii se temeau de el, că nici el, nici fratele lui nu puteau fi niciodată exuberanţi, că erau mereu retraşi, că nu se puteau bucura la fel ca ceilalţi.

Încerca să îşi evite prietenul, doar ca să nu o mai vadă pe EA, dar parcă un magnet îl atrăgea mereu în locurile unde se duceau ei. Se ferea cât putea, dar tot avea impresia că ştie toată lumea de pasiunea care îl mistuia. Ieşea şi el cu o vecină, sperând că aşa nu îşi va da nimeni seama de motivul pentru care se ţinea ca un căţelus după ei.

În seara asta a intrat în casă bolnav de gelozie, după ce i-a văzut sărutându-se şi plecând împreună. Stătea tolănit în pat, în camera lui sărăcăcioasă, dar curată şi îşi plângea nefericirea. Când tatăl lui i-a ciocănit în uşă, a tresărit speriat.

-Te caută o fată.

Minunaţi-vă de blândeţea mea

Un parau la Cheia si cateva expresii frumoase… Unde au dispărut toţi cei care mă iubeau, care urcau până aici doar pentru a mă vedea şi a se răcori alături de mine, care mă protejau  de mizeriile unor oameni răi şi nepăsători? Ştiu, sunt mică şi foarte rece, stau ascunsă în locuri întunecoase, ferite de razele arzatoare ale soarelui, mă strecor pe unde alţii nu reuşesc, pot mişca pietrele din loc dacă mă enervez. Dar astea nu sunt motive serioase să nu treceţi pe la mine, să vă răcoriţi în undele mele.

Încerc să vă strig, dar nu iese decât un murmur firav, la care răspund doar frunzele, cu foşnetul produs de vântul jucăuş. Mă simt atât de singură uneori, coborând printre stânci, prin pădurea străveche… Dacă nu ar fi gâzele care zboară graţioase pe deasupra mea şi ursoaica pe care o ştiu de când era pui, rar aş vedea fiinţa vie.

 

M-am supărat odată rău pe cei care aruncau gunoaie peste mine şi m-am umflat, rupând totul în jurul meu, nivelând pământul şi cărând la vale pietrele. S-a format atunci un loc neted pe malul meu şi am sperat că va atrage turişti care să înnopteze alături de mine, în corturile lor ciudate de pânză impermeabilă, dar dezamăgirea a fost cruntă. Read More

Momentul în care barbatul s-a săturat

Îşi tot repetă în gând, obsedant, că nu o mai suportă, că nu mai vrea să o audă. Este tot mai obositoare, face din orice o ceartă şi nu mai ascultă nici un argument. Degeaba munciseră ca nişte sclavi să pună afacerile pe picioare, să scape de salariile de bugetari, degeaba se întorcea seara acasă obosit ca un hamal, cocoşat de muncă, cu bătături în palme. Pe ea nu o mai mulţumea nimic din ceea ce făcea el, deşi încerca să îi facă mereu pe plac, să nu greşească, să nu o tulbure.

La întâlnirea de ieri cu investitorii i-a dat să îmbrace o cămaşă ruptă. S-au certat, dar nu a reuşit să se impună, pentru că deciziile aparţin femeii care îi este soţie de 24 de ani. A transpirat ca un porc în sacoul de toamnă cu care a încercat să ascundă găurica din cămaşă. S-a simţit penibil între bărbaţii cu care trebuia să încheie afacerea. Amândoi erau degajaţi şi îmbrăcaţi elegant, nici nu simţeau cele 40 de grade de afară.

Nici de data asta nu au fost bani şi pentru el, Read More

Dragoste intre un italian si o romanca

Acesta este începutul unei poveşti de dragoste care durează de aproape zece ani, dintre un italian şi o româncă, ajunsa acolo dupa ce sora ei nu a putut folosi biletul de avion cumparat.

-Mamă, trebuie să înţelegi că avem nevoie de cineva care să ne ajute. Nu putem continua aşa la nesfârşit. Nu spun că eşti neputincioasă, dar ştii ce am simţit când  m-am întors acasă şi te-am găsit căzută pe podea, inconştientă? Am 39 de ani, am servici, mai ies cu câte o fată sau cu prietenii, mai urc la munte cu motocicleta, nu pot sta doar în casă, păzindu-te. Îţi voi căuta pe cineva care să gătească, să aibă grijă de tine şi de casă. Ai nevoie de o badante.

Aşa a intrat în viaţa noastră liniştită o fată de 24 de ani, mereu veselă şi fără griji. Mă uitam la ea şi mă întrebam de unde a venit mitul despre româncele atât de frumoase. Asta era de-a dreptul urâtă, Read More

Întrebări incomode

Are 19 ani. Curând se împlinesc trei ani de când lucrează într-o fabrică şi ar vrea să se schimbe, să dea impresia că s-a maturizat, că este femeie serioasă, că nu mai este copil. Pentru că  este deja femeie, deşi nu s-a măritat şi nu are de gând să facă deocamdată acest pas. Dar ţine la acest bărbat  serios, “bărbatul ei”, cum îi place să spună, cel care “i-a deschis viitorul”,  care o învaţă ce este viaţa, o învaţă tot ceea ce părinţii ei nu au avut timp să îi transmită, să o povăţuiască.

I-a explicat că părul lung se ţine prins într-o coadă şi doar prin casă poate sta desfăcut, i-a cerut să nu mai râdă zgomotos pe stradă, să termine cu prietenele, a învăţat-o să gătească şi să păstreze curăţenia în casă. Dar nu o lasă să se machieze, cum fac alte fete de vârsta ei, despre care el spune că nu sunt cuminţi. Îi cere  să se poarte mereu ca o doamnă. Read More

Păpădia si stickere de perete 3D

Cu fiecare oră ce trecea se simţea mai bătrână şi mai obosită, dar neverosimil de lucidă şi împăcată. Copila îi făcuse o promisiune, îşi ceruse mii de scuze pentru tot răul pe care i-l pricinuise şi pe care acum încerca să îl repare, îngrijind-o cu devotament.

Nu trecuse mult timp de atunci. Îsi amintea clar detaliile, îşi amintea cum fusese smulsă cu brutalitate de lângă fraţii ei viguroşi şi mereu zâmbitori, de lângă surorile ei delicate, de lângă mătuşa plăpândă, care abia mai răsufla în căldura amiezii. Rememora acea clipă de durere intensă, revedea sângele de culoarea laptelui care ţâşnise din tăietură şi se bucura că i se întâmplase ei şi nu altcuiva.

Fusese de la început puternică. Nici vântul aventurier, nici soarele arzător, nici ploaia torenţială nu reuşiseră să o îngenuncheze. Crescuse înaltă şi frumoasă, semeaţă şi energică. Îşi proteja surorile de razele scânteietoare ale soarelui, oferea picuri de rouă cristalină mătuşii bolnave. Read More

Nu e uşor să fii student

Încerca să se ferească de toată lumea, să nu le mai audă reproşurile, să nu le mai simtă sarcasmul din voci. Părinţii îi spuneau că este prea mică pentru a fi  prietenă cu un student, care sigur nu are gânduri curate, prietenii ei râdeau de I. , considerându-l un papă-lapte, prea moale pentru firea ei vulcanică. Începuseră să o enerveze toţi, îi displăcea că trebuie să se ascundă, dar era singura cale pe care o vedea, pentru a-l proteja.

Deşi locuiau atât de aproape unul de celălalt, tinerii nu puteau pleca împreună în lungile lor plimbări şi se întâlneau în piaţa din cartier. Evitau astfel discuţiile pe care I. le avea cu mama lui, speriată de ideea că fata cu care iese fiul ei are doar 15 ani, înlăturau şi ironiile pe care S. încerca să le combată când prietenii ei exagerau, făcând glume proaste.

Ninsese toată noaptea şi fulgii de zăpadă continuau să cadă din cerul plumburiu, sărutându-le obrajii înroşiţi de ger. Părul lui blond, purtat după moda anilor 70, cu cărare pe mijloc, era albit de zăpada aşternută. Ea purta o căciuliţă neagră, din care răsăreau rebele câteva fire de păr castaniu. Cutreierau străzile adormite, vrăjiţi de peisajul de basm care le răsărea la fiecare colţ de drum, mergeau învolburând aşternutul pământului, se tăvăleau prin zăpadă, scuturau pe rând crengile încărcate, râzând ca doi copii.

Din când în când îşi lipea genele încărcate de omăt pe faţa lui, gâdilându-l. Adorau acest joc al inceputului de iubire, Read More

Sfârşitul povestii de iubire (5)

Fata sorbea calmă din cafeaua fierbinte şi se uita melancolică spre dealul din spatele casei. Simţea că amândoi, frate şi soră, o urmăresc atent, că îi pândesc fiecare gest, fiecare cuvânt, dar nu voia să le vorbească. Nu avea de gând să rupă vraja acestei zile, sub nici o formă nu intenţiona să revină cu picioarele pe pământ, la cruda realitate, la masa de sub boltă.

Ştia că bărbatul este înfierbântat, îl simţea că este la un pas de a exploda, îi simţea privirile care o ardeau. Intuia şi veninul din ochii surorii lui, ştia că încearcă să îi arunce reproşuri mute, dar evita să se uite la vreunul dintre ei.

Era atât de tânără, adolescentă încă… şi trupul ei cerea trup de bărbat. Fierbea în ea dorul de sărutări sălbatice. Dorinţa de a se lăsa moale în braţe vânjoase de mascul era tot mai puternică. Read More

Ghimpele din inimă (4)

La masă era sora lui, la fel de tânără, dar grasă şi nu prea frumoasă, care le-a aruncat o privire… plină de venin, corectată imediat printr-un zâmbet puţin cam strâmb. I-a poftit cu o voce mieroasă să se aşeze şi a plecat să pregătească o cafea. Deşi nu avea nici un motiv evident, simţea că fratele ei este nefericit, că este mereu frământat de gânduri amare şi că fata, cu zâmbetul ei plin de candoare, îl tratează cu o camaraderie cu care el nu avea ce face.

Dar ăsta nu era singurul motiv pentru care îi venea greu să o privească în ochi şi să o considere prietena ei. Fără să vrea, când se uita la fată simţea un ghimpe în inimă, invidia Read More

Iubire patimasa. Mica zeiţă(3)

Erau destul de aproape de stână, iar câinii începuseră să se agite, lătrând pe mai multe voci. Fata se temea de dulăii ciobanilor, aşa că au hotărât să plece spre satul unde îi aştepta familia lui.

Călcau uşor prin iarba moale ca mătasea. Miresme dulci de plante îi învăluiau, în timp ce căldura ridica aburi din dealul răcorit de ploaia scurtă de vară. Margaretele pe care le adunase îi zâmbeau şi ele cu lacrimi în ochi, iar apa încă mai şiroia pe făgaşe, deşi ploaia se oprise de mult.

Grija blândă şi neobosită a bărbatului o încânta, îi dădea senzaţia că este o mică zeiţă coborâtă printre muritori. Întorcea capul spre el din când în când, zâmbind cu candoare.

Mişcările ei mlădioase îl înnebuneau, îl făceau să dorească cu sălbăticie un loc ascuns, un loc unde să nu fie nici stâne, nici câini, nici oameni, ci doar ei doi, neştiuţi de nimeni. Ar fi trântit-o în iarbă, strivind corola albă a margaretelor, ar fi rupt rochiţa care i se mula pe picioare la fiecare adiere de vânt, i-ar fi muşcat până la sânge buzele fine, i-ar fi prins în palmă sânul mic şi ar fi iubit-o Read More