Skip to main content

Când camera prinde contur

Un teanc de hârtii aduse de la şcoală, o farfurie plină de fursecuri cu stafide, abia cumpărate de la cofetăria din colţ, un castron în care mai erau vreo două mere verzi, îmbătrânite de căldură, un penar  din care tot alunecau câteva stilouri, telecomanda televizorului uitat aprins, un roman de dragoste şi un pachet de şerveţele; toate erau împrăştiate în jurul Mălinei, pe patul acoperit cu un pled albastru.

Mălina însăşi, cu formele rotunde ivindu-se de sub tricoul lung, unul dintre puţinele lucruri rămase după plecarea celui ce îi fusese soţ vreme de opt ani, zăcea tolănită neglijent, privind fix într-un punct. Avea de corectat lucrările micuţilor ei elevi, dar cartea din care citise până atunci nu o lăsa. Era un roman aproape vulgar. Nu ar fi crezut niciodată că acest gen de literatură i-ar putea face atâta bine şi atâta rău în acelaşi timp.

Cu ochii în carte, Mălina fabula odată cu autoarea. Camera de hotel din poveste începea să prindă contur, dar în gândul fetei semăna cu camera de la hotel rin aeroport, locul unde petrecuse cu fostul ei soţ una dintre cele mai plăcute seri ale vieţii lor. Patul din carte începuse să semene cu cel în care adormise fericită în urmă cu doar un an, în braţele bărbatului pe care încă îl mai iubea. Un singur neajuns avea povestea: bărbatul.

Mălina îl simţea lângă ea, vibrând la fiecare atingere, simţea cum respiraţia lui caldă îi învăluia spatele, îi auzea cuvintele şoptite în liniştea care nu era întreruptă decât de uşorul bâzâit al aparatului de aer condiţionat. Se lăsa împresurată de plăcerea dată de amintirile amestecate cu imaginaţia, apoi îşi amintea că bărbatul o părăsise, că viaţa lor se schimbase şi că fiecare pornise pe drumul său. Îşi dorea mult să retrăiască, măcar pentru o seară, senzaţiile pe care le simţise atunci. Ce ar fi dacă ar închiria acea cameră pentru o noapte? Ce ar fi dacă s-ar duce până acolo în week-end? Poate chiar avea nevoie de o seară a ei, într-o cameră pe care o iubea, o cameră luxoasă, mobilată cu rafinament, care îi amintea de o altă viaţă, mai frumoasă…

Comments
  • Rudolph Aspirant April 15, 2013 at 11:44 pm

    Ce idee…ca una din cele mai frumoase seri dintr-o casnicie sa se fi petrecut la un hotel…adica atunci de ce s-a mai format acea casnicie ? Si care a durat inca si 8 ani ?! Pai probabil ca seara aia de la hotel a fost asa de misto pt ca acea casnicie fusese clar pe duca, sau o initiativa cat se poate de proasta inca de la bun inceput si in sfarsit, intr-un cadru cat de cat neutru-impersonal de hotel, ajunsesera ambii consorti la ideea cu adevarat reciproc relaxanta ca acea casnicie probabil de groaza in sfarsit se va dizolva !

    Aceasta poveste mie chiar mi-a dat de gandit pt ca mie chiar imi place sa petrec timp in diverse hoteluri, si chiar mi-am petrecut destul timp prin diverse hoteluri, fie singur fie si in mai multi, desi cel mai des desigur ca singur, (si chiar mi-am propus de mic…chiar tin minte, de la 8 ani mi-a venit ideea asta prima oara, sa imi aleg cumva o cariera in cadrul careia as putea sa-mi petrec cat timp pot prin hoteluri pt ca imi placea ideea de a nu avea prea multe obligatii si raspunderi casnice, deoarece stiam inca de mic ca acasa nu voi putea probabil niciodata sa-mi permit un valet, menajera, etc, plus chiar si ulterior, asa ca idei de interior design si de lenjerie de pat si alte chestii de mobilier, eu neavand imaginatie legata de chestii din astea, chiar m-am inspirat din chestii pe care le vazusem prin hoteluri mai devreme si care-mi placusera la momentul respectiv), insa in vecii vecilor nu m-as gandi sa asociez ideea relatiei dintr-o casatorie cu ideea de hotel, si inca si sa asociez o seara oarecare petrecuta intr-un hotel cu un consort ca fiind reprezentativa sau mai rau, cea mai misto din acea casatorie, si o astfel de seara cel mult in mintea mea poate reprezenta mai degraba o vacanta totala fata de acea casatorie (chiar daca ar fi chiar cu persoana cu care as fi casatorit, nu cu altcineva), deoarece totusi mie mi se pare ca hotelul implica a nu avea absolut nici o obligatie, nici macar de comunicare sau relationare mai complexa, (decat poate sub forma de sex simplu daca acel cuplu e intr-o vacanta oarecare sau, poate la inceput, in luna de miere, insa astea nu reprezinta o relationare completa dintr-o casatorie propriu-zisa, ci sunt clar vacante, iar sex in cadrul unei casnicii de obicei se face in diverse locuri, si poate sa fie mai mult sau mai putin memorabil legat de alte chestii nu atat de cadrul unde se petrece). In general mie mi se pare ca hotelul e ceva asociat cu vacanta totala, chiar si daca ar face parte dintr-o calatorie de business si/sau poate se mai tranzacteaza ceva serios/important prin baruri, sali de sedinte, sau mai des restaurante de hotel, insa nu in camera de hotel…adica cine naiba lucreaza ceva serios intr-o camera propriu-zisa de hotel decat daca e doar poate angajat al hotelului respectiv sau e cineva strain de hotel ofertant totusi autorizat de diverse servicii personale, cel mai frecvent masaj, alteori entertainment, sau chiar hai, daca ar fi mai mult ca-n filme, poate si prostitutie, desi majoritatea hotelurilor reputabile, de fapt chiar majoritatea hotelurilor oricum, nu ar permite asa ceva, cel putin nu in zilele noastre de minim o generatie incoace, din motive legale si de asigurari.

  • Radu April 16, 2013 at 5:24 am

    Am mai spus, esti a doua Sandra Brown ! 🙂

  • mixy April 16, 2013 at 9:33 am

    Ce ar fi dacă ar merge cu o funie în camera ce-i amintea de o viaţă frumoasă ? 😀
    (scuze, nu m-am putut abţine)

  • elly weiss April 19, 2013 at 6:22 pm

    M-a amuzat Rudolph 🙂
    Hotelul asta e si la aeroport? Uite ca habar n-aveam ca si-a facut filiala…

  • Post a comment

    Threaded commenting powered by interconnect/it code.