Skip to main content

Acte de caritate

Întâlnesc în fiecare zi prin online cazuri de oameni bolnavi, copii şi adulţi care au nevoie de ajutorul celorlalţi pentru o nouă şansă, pentru un nou început. Despre unii dintre ei am scris şi eu, am cerut în numele lor ajutorul altora, sperând să găsesc persoane dispuse să le întindă o mână de ajutor. Dar sunt tot mai mulţi cei care îşi fac cunoscute în online problemele de sănătate, sunt tot mai numeroase cererile de bani pentru diverse tratamente sau operaţii.

Ştiu că nu îi vom putea ajuta pe toţi, că mulţi dintre ei nu au nici o şansă, din simplul motiv că nu dispun de bani. Nădăjduiesc totuşi ca măcar pe câţiva dintre ei să îi ajute aceste demersuri. Le văd pozele, le citesc poveştile, aflu despre chinurile pe care le îndură şi mi se rupe inima de mila lor.

Cu toate astea, când mă trezesc la uşă cu câte o domnişoară care cere bani în numele unui copil bolnav, încep să am îndoieli, să mă întreb dacă într-adevăr banii pe care îi adună mergând din uşă în uşă vor ajunge la cei ce au nevoie. Şi refuz să îi dau, după cum nu dau bani nici cerşetorilor de la colţul străzii.

Nu ştiu dacă aceşti oameni, care umblă din uşă în uşă sunt voluntari sau dacă îi plăteşte cineva, dar cu prima ocazie voi întreba. Şi dacă primesc bani, de unde îi primesc? Cum pot fi verificaţi? Sau îi luăm pe încredere?

În schimb, am scos într-o zi 30 de lei (singurii pe care îi aveam la mine) din buzunar pentru un nene care cerea în autobuz, cu lacrimi în ochi, bani pentru fetiţa lui de 14 ani. Povestea că singura şansă este să ajungă la Cluj, pentru o operaţie. Ne-a arătat poze cu biata copilă, de când era sănătoasă şi altele, făcute după ce s-a îmbolnăvit de cancer. Dacă în primele fotografii se vedea clar asemănarea cu tatăl ei, în celelalte părea a fi sora lui, atât era de desfigurată. Nu m-am îndoit nici o secundă de spusele acelui om.

Voi aveţi încredere în cei care sună la uşă, cerându-vă să faceţi un act de caritate, le daţi bani pentru cazurile de bolnavi pe care vi le prezintă?

Comments
  • Gabi August 3, 2012 at 5:55 am

    Eu am facut si organizat felurite evenimente de caritate si-ti marturisesc sincer ca universul caritabil este mizerabil iar procentul real de caritabilitate este de sub 30%.
    Mare atentie si la aia din ‘bus pentru ca aia sunt sarlatani buni de tot.
    Filantropica style 😉

    P.S.: Pot fi verificati foarte usor, crede-ma. Cere niste date, niste acte, niste documentate si verifica datele alea la directia fiscala 😉

    • Vienela August 4, 2012 at 3:31 am

      Nenea despre care povestesc avea niste acte, dar nu le-am verificat. Nu parea sa se prefaca, plangea ca un copil si pozele fetitei aratau clar ca este parinte. Mai departe nu m-a interesat. Poate m-a influentat si faptul ca tocmai ma intorceam de la Mihai de la spital. http://vienela.ro/te-am-mintit-pentru-a-te-salva/

  • Dana August 3, 2012 at 6:09 am

    Multumesc pentru raspuns 🙂 Si, da, si eu cred ca cersetorii de pe strada sau din transportul in comun sunt sarlatani. Cei mai multi.

    • Vienela August 4, 2012 at 3:45 am

      Din pacate, este destul de greu sa ne dam seama care sunt si care nu sunt sarlatani.
      Mi-a facut placere sa raspund provocarii tale.

  • Florin Morosan August 3, 2012 at 6:51 am

    Sunt genul celor care dau cerșetorilor, în special celor bătrâni. De ce? Nu știu, dar când îi văd atât de amărâți îmi e milă de ei. Știu că probabil acei bătrâni au în buzunar mai mulți bani decât am eu în ziua respectivă și că poate sunt puși, obligați să cerșească, ei nevăzând mai nimic din acei bani. Sunt cazuri și cazuri, nu am de unde ști dacă sunt reale sau ba.
    Sincer, în cei care vin pe la ușile și porțile oamenilor nu prea am încredere. Sunt convins că printre ei sunt și oameni de bună credință, care chiar strâng bani pentru cazul pe care îl prezintă, dar majoritatea cred că sunt niște șarlatani și cam atât.

    • Vienela August 4, 2012 at 3:47 am

      Era candva o batranica langa poarta unei biserici din Ploiesti, careia ii mai scapam cate un banut, dar nu am mai vazut-o. Cred ca a fost singura careia ii lasam bani, poate pentru ca nu statea cu mana intinsa.

  • coolnewz/Ratatouille August 3, 2012 at 6:54 am

    eu as vrea sa vad ca dupa aceste campanii vine lumea si cu niste acte doveditoare cum ca banii au fost cheltuiti asa cum s-a promis atunci cind au fost ceruti, cu ceva update-uri despre cit succes a avut campania, respectiv daca acel om care a avut nevoie de bani s-a facut bine etc …

    • Vienela August 4, 2012 at 3:49 am

      Au fost cateva cazuri despre care s-a vorbit si pe la tv. Sunt prea putine cele care te tin la curent cu evolutia lucrurilor, comparativ cu cele despre care nu mai auzi nimic dupa ce dai bani.

  • Intuneric August 3, 2012 at 7:37 am

    Eu sunt foarte sceptic in asemenea cazuri.
    Prin forta imprejurarilor, am intrat in contact cu oameni ale caror necazuri fac problemele noastre de zi cu zi sa para o joaca de copii – si niciunul dintre ei nu era disperat, nu plangea, nu se vaita, nu statea cu mana intinsa dupa bani.

    Oamenilor de genul asta li se citeste in ochi o forta nebanuita, neinteleasa de cei care nu au de dus zilnic o cruce atat de grea. Iar asemenea oameni vor gasi mereu o vorba buna si pentru altii, nu doar o injuratura atunci cand nu le dai bani.

    • Vladimir August 3, 2012 at 10:45 am

      De obicei rudele cer, nu bolnavii. Si ei sunt la capatul rabdarii. Mai ales parintii. Fiindca nu-s dispusi sa renunte. Cum spuneam si o repet pana plictisesc pe toata lumea, e mult mai usor sa fii bolnav nu apartinator.

    • Vienela August 4, 2012 at 3:54 am

      Totusi, persoanele care au ghinionul sa se imbolnaveasca si nu dispun de bani, aproape ca nu au sansa sa supravietuiasca. Din cate am inteles, statul contribuie tot mai putin la ajutorarea lor. Are dreptate Vladimir. Disperarea unui parinte care isi vede copilul murind din cauza ca nu are bani il poate impinge sa recurga la niste gesturi pe care nu le-ar face in mod normal.
      Problema apare cand trebuie sa decizi daca spune sau nu adevarul.

  • OchiiVerzi August 3, 2012 at 7:38 am

    Odata cand am dat bani pe strada unuia din voluntari, am avut surpriza de a primi o chitanta cu stampila si toate alea, mi-a cerut numarul de telefon pentru verificare si altele. Tind sa cred ca era un voluntar adevarat :)) … eu oricum nu prea obisnuiesc sa le dau bani lor, eu dau doar la anumite persoane care mi se par cu adevarat necajite, incerc sa ofer cuiva care chiar are nevoie. De cele mai multe ori dau banuti persoanelor batrane si niciodata copiilor de pe strada sau din autobuz (nu fac altceva decat sa stranga bani pentru bautura parintilor) dar daca atunci cand ajung langa mine, se intampla sa am ceva de mancare, biscuiti, fructe, covrigi sau altele, atunci prefer sa le dau ceva de mancare decat bani de care nu se vor folosi. Odata tin minte ca eram in autobuz si a venit un copilas de asta la mine si aveam in mana un pachet de servetele parfumate si lui ii curgea nasu (era toamna tarziu) si mi-a cerut un servetel si i-am dat tot pachetul, nu va zic cat de fericit era :)))) a iesit cu el in fuga din autobuz si tipa la ceilalti “uite ce am, uite ce am” :))

    • Vienela August 4, 2012 at 6:15 am

      Copilasilor le mai dau si eu dulciuri si fructe, daca am in mana sau in sacosa. Dar in general dau persoanelor care nu cer, desi se vede ca ar avea nevoie.

  • aA August 3, 2012 at 8:22 am

    eu le dau, daca am. nu le dau sume mari, insa cred ca o parte din ce castig trebuie dat sa se bucure si altii. daca sunt folositi corect sau nu, fiecare raspunde acolo sus pentru gestul si corectitudinea lui. eu le dau cu buna credinta si incerc sa nu-i judec.

    • Vienela August 8, 2012 at 8:32 pm

      La mine depinde mult si de dispozitia in care sunt, depinde si de caz… Ma impresioneaza copiii si uneori batranii.

  • adelinailiescu August 3, 2012 at 8:25 am

    Vine un tinerel bine imbracat la poarta si indepe repertoriul: ca i-a murit tatal anul trecut, ca mama-sa e grav bolnava de cancer, ca are un frate handicapat si acu i-a murit in spital( nu stia care spital, in Bucuresti) o sora operata la cap si n-are bani sa o aduca acsa….Nici aia din filmele indiene n-au atata imaginatie.Si nici eu atata naivitate.Cine face cheta din usa in usa trebuie sa aiba ecuson si aprobare de la primarie cu data si traseul pe care umbla.Deci poti suna la primarie sa verifici…

    • Vienela August 8, 2012 at 8:36 pm

      Nu cred ca toti cunosc regulile astea. Multi poate chiar au probleme si umbla pentru cineva din familie. Dar cei care vin ca si voluntari imi pot arata cate hartii vor. De unde stiu eu ca sunt reale? Ca doar nu sun de trei ori pe saptamana la primarie sa verific. :))

  • Mihai August 3, 2012 at 9:37 am

    Nici eu nu mai am încredere… Cred că ar fi mai bine dacă am dona acei bani la o fundaţie, care apoi să îi administreze şi să îi împartă celor care chiar au nevoie de ei.

    • Vienela August 8, 2012 at 8:37 pm

      Am auzit atatea lucruri rele si despre fundatii, incat as prefera sa dau personal celor care au nevoie.

  • Vladimir August 3, 2012 at 10:56 am

    Eu zic ca oricine face asta in mod organizat, chiar si din usa in usa, trebuie sa prezinte niste atestate. Fie o legitimatie, fie un document legal. Asa cum si cei care strang pe bloguri, au obligatia morala (poate chiar si legala) sa puna documentele medicale care sa ateste starea bolnavului. Daca nu o fac, atunci, din principiu, nu trebuie crezuti. Documentele astea mai au si alt rost in afara de a convinge ca problema e reala. Ne dau noua, astora care donam, dreptul sa alegem. Cum ai spus si tu realitatea crunta este ca sunt foarte multi bolnavi ce au nevoie de ajutor. Resursele sunt limitate Drept care noi astia care donam avem oarecum obligatia sa facem un “triaj”. Adica sa ajutam mai degraba pe cei ce mai pot fi ajutati in mod real si nu pe cei ce, evident, nu prea mai au nicio sansa. Stiu ca multi dau ca sa carpeasca un pic disperarea mamei sau familiei, dar aia din pacate sunt bani aruncati, bani de care ar fi putut beneficia mai bine un altul. Ideea este ca de multe ori parintii si uneori si bolnavii (dar astia mai rar, fiindca intuneric are dreptate) sunt dispusi sa creada orice gogorita si baliverna spusa de orice individ dubitabil care afirma ca-i poate ajuta. Gen transplanturile de celule stem din Ukraina. Ukraina?? Ei haide…ukrainienii n-au ce pune pe masa, n-au bani sa-si ia o masina de PCR sau un microscop serios si ei fac transplanturi de celule stem… Sunt convins ca in conditii normale, cu mintea normala si nefiind disperati, nici cei care se baga la asa ceva n-ar crede in baliverne din astea. Dar sunt disperati. Astora eu nu le dau. Nici macar ca sa simta bine mama copilului. Nu mi se pare suficient de important aspectul asta. Prefer sa ajut pe cineva ajutabil. Asadar, eu ca potential donator, tin sa stiu diagnosticul si unde exact se vor duce banii mei. Ca sa pot considera in cunostiinta de cauza daca il ajut pe X sau pe Y. Daca m-as trezi cu cineva la usa as vrea sa vad documente care sa ateste implicarea persoanei respective in campanie si altele in care sa vad exact unde se duc banii. Stiu ca-s la moda genul asta de campanii prin UK. Desi moda e prost spus fiindca sunt de zeci de ani. Dar eu prefer varianta cu paypal sau cont bancar unde stiu clar ca banii mei ajung in contul X in scopul X.

    • Vienela August 8, 2012 at 8:43 pm

      Nu cred ca as putea deosebi un document fals de unul adevarat. Hotii se pricep sa falsifice si bani, nu doar hartii, care sunt mult mai simple. Cum iti dai seama ca nu sunt false?
      Ceea ce spui despre Ukraina imi aminteste de mama mea, care in disperarea de a se vedea iar pe picioarele ei, ne trimitea sa gasim fân nu stiu de care, sa faca impachetari in el, ca i-a spus o tanti ca o ridica repede din pat. :))

  • mixy August 3, 2012 at 11:38 am

    sunt de acord cu Hapi, mi-e tare greu să cred orice.
    Şi am băbuţe de la care cumpăr în general flori şi le “şpaguiesc”, tocmai pentru că le văd făcând ceva de diminaţă până seata târziu, fără să cerşească

    • Vienela August 8, 2012 at 8:44 pm

      Eu dau si batranelor care nu vand flori, daca mi se pare ca ar avea nevoie, dar sa nu le vad cerand. Cand cer ma fac sa strang bine pumnul in jurul banilor. 😉

  • Marmotica August 3, 2012 at 12:54 pm

    Eu nu am incredere in aia de vin pe la usa sau pe la firma. Nu stiu de ce , dar nu imi inspira deloc incredere. Bani la cersetori pe strada am incetat sa dau , am vazut intr-o zi unul de mergea vai mama lui stramb cand cersea si la cativa metri mai incolo se ridica si mergea normal.. Sarlatani..Poate la babute care vand flori mai dau. In rest, tin de banuti ca ii muncesc numai eu stiu cum si nu intind mana. Adevarat ca de multe ori stau si ma gandesc, oare daca as ajunge intr-o situatie nasoala, sa ma apuc sa cer bani de pe strada, sa umblu din casa in casa ..cum ar fi? Nimeni nu ar avea incredere in mine. E cu dus si intors. In ziua de azi umbla multi nenorociti in cautare de castig usor.

    • Vienela August 8, 2012 at 8:46 pm

      Asta este problema, ca ne vine greu sa discernem adevarul de minciuni. De aici pleaca multe drame, oameni carora le inchidem usa in nas din cauza sarlatanilor care ne-au fraierit deja.

  • salmi August 3, 2012 at 1:04 pm

    Dau numai la actiuni de caritate de pe un site de copii unde activez de 10 ani. Stiu sigur ca sunt verificate actele si totul e OK, mai cunosc persoane care au nevoie de ajutor care si ele activeaza de ani buni pe site. Desi le cunosc numai virtual, sunt sigura ca nevoile de ajutor sunt reale. Chiar acum se strang banuti pentru o mamica cu metastaze, am discutat cu ea mult pe site, sunt sigura ca boala e reala. Sunt multe fete care o cunosc personal si desi eu nu le cunosc nici pe ele, nu ma pot indoi de astfel de actiuni.

    Apoi am mai donat la cateva actiuni de pe FB, foarte mediatizate.

    Nu am criterii dupa care aleg, donez in cazurile in care mi se pare ca exista o sansa, sau cand cred banii nu se pot strange fara contributia mea :).

    Mai dau uneori bani pentru diferite fonduri aici la noi, mediatizate prin TV ca de ex: Salvati copiii, fonduri de cancer pentru copii, etc. E chiar o actiune interesanta la noi, probabil voi contribui si eu cand voi avea un venit constant: fii parinte pentru un copil dintr-o tara saraca. Donezi luna de luna o suma unui anume copil, pe care il alegi pe un site. Stiu mai multi care fac asta, unii chiar au mers in tarile respective si s-au intalnit cu copilul. In general sunt copii orfani. Primesc mancare, haine, banii il sustin la scoala.

    Pe aici nu se umbla din usa in usa la cersit.

    • Vienela August 8, 2012 at 8:51 pm

      Imi place asta cu “fii parinte pentru un copil dintr-o tara saraca’. Nu vrei sa fii mamica mea? :))
      Uite, acum spun ca nu as da, dar nici nu prea am ce sa le dau. Probabil alta ar fi situatia daca as avea bani. Mi se intampla de multe ori sa scot din putinul pe care il am pentru alrii, dar nu cand imi vin la usa. Imi amintesc de o mamica cu bebelusul in brate, negociind in piata cu un comerciant pentru o banana. Am scos manunchiul de banane abia cumparat pentru baiatul meu si i l-am oferit. Nu ceruse nimic, nu i-am dar bani. Dar avea lacrimi in ochi cand am plecat de langa ea.

  • Anda August 3, 2012 at 1:14 pm

    Eu nu incurajez nici un fel de cersetorie si nici n-am incredere in nimeni. M-a interesat destul de tare subiectul la un moment si am facut niste cercetari, ca sa descopar de exemplu ca in Cluj exista centre de astea pentru oamenii strazii unde li se da posibilitatea sa munceasca in schimbul unui salariu, insa majoritatea pur si simplu refuza. Ca sa nu mai zic cate povesti am auzit cu propuneri de munca, evident refuzate.

    Tin minte nu de mult ca ne abodeaza pe mine si pe sotul meu un copil la vreo 12 ani sa ne ceara 50 bani. La care sotul, inspirat, ii raspunde “Mai bine da-mi tu 50 de bani”. Si ce sa vezi? Copilul chiar II DA. Inca zambind. Era sa pic pe jos. Iti dai seama ce muritor de foame era de nici n-a clipit. Cred ca s-a gandit ca suntem mai saraci decat el (ceea ce dupa toate probabilitatile e adevarat).

    • Vienela August 8, 2012 at 9:00 pm

      50 de bani nu inseamna decat un covrig mai mititel. Poate copilul chiar avea un suflet bun, nemanjit prea tare de viata pe care o ducea.
      Nu stim in cine sa mai avem incredere, daca sa mai avem incredere in cineva.

  • Nice August 3, 2012 at 2:45 pm

    Pai nu prea se prezinta oameni la usa mea. Si oricum eu nu deschid. Daca sunt ai mei acasa, se ocupa ei de caz, uneori dau alteori nu. Cersetori, voluntari nu prea vin…
    Iar pe strada eu nu dau bani.

    • Vienela August 8, 2012 at 9:02 pm

      Zgarcita mai esti. Nimic nu dai pe strada. Nici bani, nici interviuri. :))
      Dar pentru cazuri pe care le intalnesti tu personal dai?

  • Minnie August 3, 2012 at 2:54 pm

    Si la mine aici în Olanda sunt o gramada de organizatii care aduna bani unbland din usa în usa dar, înainte sa se tina colecta înziarele locale ne averizeaza ca se va tine o colecta în data de…… s.a.m.d. iar colectantul are întotdeauna o legitimatie de la consiliul popular si drept de autorizatie…… Si gasesc normal !!

    • Vienela August 8, 2012 at 9:04 pm

      Asta ar fi o solutie buna, sa se anunte inainte, sa aiba oamenii incredere. Cu toate ca la noi nici asa ceva nu cred ca ar functiona. Smecherii ar fi in stare sa vina cu o jumatate de ora inaintea celor de la organizatie, sa ceara bani. :))

  • D-Petre August 3, 2012 at 3:08 pm

    Nu dau bani la cersetori, nu dau bani la semafor celor cu spalatul parbrizului, nu dau bani celor care umbla din usa in usa iar in cazurile caritabile nu contribui financiar decat daca cunosc personal cazul.
    In schimb, ajut financiar, cu haine si cu alimente persoane sau familii pe care le cunosc.

    • Vienela August 8, 2012 at 9:06 pm

      Am si eu familii carora le mai dau haine si alimente, ba chiar pentru unii am umblat sa le fac rost de lucruri pentru bebelus.

  • Vladimir August 3, 2012 at 3:35 pm

    Acum ca am citit si restul si am vazut ca subiectul s-a extins: eu dau bani la cersetori. Dar depinde de cersetori. Dau la femei in varsta si la copiii de langa chioscul de mancare. Uneori si la cate un mos daca arata ca-n povesti. Dau fiindca mi-e mila. Putin imi pasa daca isi ia o vodka sau o tigare cu banii aia. Isi va lua ce-l face pe el fericit. Mie mi se pare un pic de ipocrizie sa dai banul unui om sarac si apoi sa-i spui pe ce consideri ca ar fi cazul sa-l cheltuiasca. Cand e vorba de o boala (se strang bani intr-un scop bine definit), atunci da. Dar cand cineva e sarac si cere, eu zic ca are voie sa-l dea pe ce il face pe el fericit, chestie care nu-i neaparat si ce-i prinde cel mai bine. Oricum toti dam ca sa ne simtim noi bine sau ca sa nu ne mai simtim asa prost. O facem pentru noi. Ca sa ne simtim darnici. Si asta nu e deloc “inaltator”. Sa-i mai spui omului si pe ce “ar trebui” sa-i cheltuie mi se pare chiar bine cu forta. Teoretic ar trebui sa dam banul ca sa producem o fericire (daca suntem asa altruisti). Din parte-mi omul ala poate sa-si ia si heroina daca asta-i produce fericire. Nu sirop bio de artar…

    • Vienela August 8, 2012 at 9:10 pm

      Un punct de vedere pe care il intalnesc foarte rar si cu atat mai pretios. Mor cand aud ca unei persoane nu i se dau bani ca ii bea sau ii fumeaza. Intrebare este daca vrei sau nu sa ii dai, nu conteaza ce face cu ei. Am intalnit mentalitatea asta si cand era vorba de un simplu imprumut, nu de dat la cersetori. Dupa cum aud si oameni care ii judeca pe altii si le calculeaza banii: ai vazut ca X isi cheltuie banii pe vodca in loc sa-si cumpere un televizor?

  • rozi August 3, 2012 at 6:34 pm

    Daca vad ca insista, ii dau, il ajut cu cat pot. Cand vad ca cere o data si eu ii spun ca nu am, el pleaca, ma cam iau dubiile. Eu cred ca sunt si oameni cinstiti, care chiar nu isi permit sa faca o operatie scumpa. In cazul in care ai nevoie de 20 mii Euro, de unde faci rost in zilele noastre, mai ales la noi in tara?

    Unii oameni sunt disperati si incearca orice, chiar daca sunt nevoie sa cerseasca.

    • Vienela August 8, 2012 at 9:13 pm

      Pe mine ma enerveaza si ma baga la banuieli tocmai cei insistenti. Intotdeauna ma gandesc ca cel care renunta dupa prima incercare are ori mai multa experienta in a citi chipul oamenilor, ori mai multa mandrie.
      Asa este. De unde scoti banii astia, daca intr-adevar ai nevoie?

  • Annarkali August 3, 2012 at 7:17 pm

    Pana acum nu mi-a batut nimeni la usa sa ceara bani pentru caritate. Cel mult au venit copii sa vanda ciocolata ca sa stranga bani pentru mai stiu eu ce school trip, sau program scolar, vanzatori ambulanti si martorii lui Iehova. Cam atat. Nu cred ca as avea incredere sa dau bani la oricine care imi bate la usa doar pentru ca imi insira o povestioara trista. Eu sunt mai pragmatica din fire si daca dau banul vreau sa stiu unde ajunge si cat din el ajunge la persoana cu nevoia. Altfel nu.

    • Vienela August 8, 2012 at 9:14 pm

      Mi-ai adus aminte de copiii surdo-muti care vin prin baruri cu tot felul de iconite sau pixuri de vanzare. Le mai scap si lor 1 leu, 2.

  • elly weiss August 4, 2012 at 2:04 am

    Am dat cand am avut. Daca n-am nici eu…nu ma poate apuca darnicia. Si in ultima vreme…nu ma apuca.
    La mine vin unii pe la poarta. Cu aia e mama responsabila. Dau si chitanta :)) Cu care cred ca te poti sterge undeva.
    In fine…cam asa.

    • Vienela August 8, 2012 at 9:22 pm

      Normal, chitanta este pentru a te linisti, pentru a avea incredere ca nu ai fost pacalita. :))

  • Anca August 4, 2012 at 4:14 am

    Eu pot sa am o parere din punctul de vedere al voluntariatului. O fundatie sau o asociatie caritabila are alte surse de venituri decat cersetoria. Toate actiunile caritabile se fac in mod organizat si avizat.
    Nu trimiti voluntari pe strazi, la usi sau in piete.
    Plus ca pentru operatiile mari sau tratamente de lunga durata casa de asigurari ofera sprijin indiferent de starea de sanatate sau materiala, si mai sunt si anumite formulare pentru tratamentele in strainatate.
    In regim de urgenta indiferent daca esti asigurat sau nu beneficiezi de dreptul de a fi ingrijit, orice cetatean de pe teritoriul Romaniei si nu numai.
    Asa ca cei care sunt cu foicele in mana si cu poze halucinante nu sunt decat niste profitori de pe urma unor imagini care induioseaza.
    Doamne fereste ce pacate isi fac acesti oameni.
    Stim cu totii ca sunt foarte multe cazuri de copii si oameni bolnavi, dar toate acestea se fac intr-un sistem sanitar organizat.
    Si nu mai e cazul sa spun de spitalul Marie Curie, Smurd, Serviciul de Ambulanta etc. care isi fac mai mult decat datoria iar oamenii care lucreaza acolo sunt niste eroi.

    • Vienela August 8, 2012 at 9:24 pm

      Multumim de informatii. Acum m-am luminat complet. Deci nu dam bani celor ce vin pe la usa, pentru ca sunt niste sarlatani.

  • zdwub August 4, 2012 at 1:02 pm

    Sunt atat de multi excroci incat nici nu mai sti pe cine sa crezi si pe cine nu…din cauza prefacutilor care gasesc prin asta un mod usor de a castiga bani in loc sa se duca la munca multe persoane care chiar au nevoie de ajutor nu’l primesc si est foarte trist din pacate. La usa nu le deschid…sau daca le deschid dupa buna-ziua le spun un ‘nu mersi’ si le inchd usa in nas…pentru ca nu am nicio garantie ca banii aia chiar o sa ajunga la persoana nevoiasa si nu in buzunarele lor

    • Vienela August 8, 2012 at 9:25 pm

      Daca mai aveam vreun dubiu, Anca mi l-a spulberat. Nu voi mai deschide usa nici macar pentru a le spune acel NU. :))

  • Post a comment

    Threaded commenting powered by interconnect/it code.